Când cineva are o criză de furie păstrează-ți calmul și urmărește pașii următori. Ai variante de "așa da" și "așa nu", foarte utile.
Nu e plăcut să asiști la o criză de furie, iar dacă vrei să calmezi o persoană ai nevoie de ceva lecții de diplomație. Noi îți prezentăm trucuri care țin de limbaj, de felul în care formulezi propozițiile. Poți turna gaz pe foc, și iese un scandal imens, ori poți dezamorsa cu succes bomba conflictului. Și, da, ia în considerare că felul în care se manifestă persoana ține și de cât de intimă se simte cu mediul. Nu va avea la serviciu accesele de furie pe care le face acasă, cu partenerul. Cel puțin în teorie…
Serios acum, când vreodată ai avut o criză de furie și te-ai calmat doar pentru că așa ți s-a zis? Nu există buton de pornit-oprit pentru furie. Iar când îi zici cuiva să se calmeze, mesajul subliminal e că emoția sa nu e ok, că nu e în regulă să simtă asta. Și, evident, când cineva o neagă… furia crește. „Cu ce te ajut” arată că îți pasă și îl mută pe celălalt într-un registru mai puțin intens emoțional.
Uneori când ești furios plângi. Dar ce legătură au lacrimile cu furia? În spatele furiei de regulă se află tristețea, care o vreme poate fi mascată până când apar lacrimile. „Văd că îți e greu” înseamnă empatie, că te văd ca persoană cu întregul paletar de emoții și invită la ventilarea tristeții care diminuează furia.
La prima formulare ai o poziție dominatoare, de control și începe lupta pentru putere. La a doua ești conciliantă și lași iluzia puterii persoanei aflată în criza de furie.
Furia include și manifestări mai dramatice precum spart, trântit, aruncat lucruri. Cuvântul blând are o conotație pozitivă, este o calitate umană prețuită, contradictorie cu furia. Când ești blând nu rănești.
Un furios pus la colț nu se va calma. Iar când nu vrei să auzi ce problemă are, asta naște și mai multă furie. Mesajul? Nu îmi pasă de tine și de sentimentele tale, taci că mă deranjezi. Ție ți-ar plăcea să primești asta vreodată? Nu doar când ai o criză de furie… Așa că întâi puteți face amândoi exerciții de respirație, în care inspirați și expirați lent, de câteva ori. Apoi investighează situația care a avut rol de fitil.
Este dovedit științific faptul că îmbrățișările reduc nivelul de cortizol – hormonul stresului. Un alt avantaj? Ele stimulează secreția de dopamină – hormonul stării de bine și oxitocină – hormonul atașamentului. Prin urmare, îmbrățișările calmează și creează sentimentul de siguranță.
Foto: PR