Pentru Alessandra, muzica este cea mai sinceră formă de terapie, un loc unde vulnerabilitatea se transformă în forță, iar emoțiile nerostite capătă glas și devin sprijin pentru cei care se confruntă cu depresia sau anxietatea.
Alessandra este genul de artistă care își trăiește viața cu aceeași intensitate cu care își scrie versurile: liberă, colorată, vulnerabilă atunci când e nevoie și mereu conectată la emoțiile celor din jur. Crescută cu ritmurile R&B și inspirată de voci puternice precum Christina Aguilera sau Destinys Child, ea și-a construit un univers muzical autentic, unde sinceritatea primează. Într-un dialog deschis cu ELLE, Alessandra vorbește despre cum muzica i-a devenit terapie, despre cum adolescenta vulcanică din trecut încă o însoțește și despre ce înseamnă pentru ea curajul de a fi exact cine este.
Dar mai presus de toate, artista privește spre viitor. Toamna aceasta, Alessandra pregătește un proiect special, cu o miză profund umană: un album menit să aducă alinare celor care se confruntă cu depresia sau anxietatea. Un demers vulnerabil, asumat și necesar, prin care își dorește ca oamenii să înțeleagă că nu sunt singuri și că a cere ajutor este un act de forță, nu de slăbiciune.
ELLE: Ce muzică ți-a marcat copilăria? Cu ce voci sau ritmuri ai crescut și cât din acea lume muzicală se mai regăsește azi în piesele tale?
Alessandra: Ritmurile R&B din anii 2000, Christina Aguilera, care a fost modelul meu când eram mică și trupele de fete precum Destiny’s Child, Pussycat Dolls, etc. La ele reacționez și acum și cred că un artist este o enciclopedie a tot ceea ce a ascultat și interpretat în felul său, de-a lungul anilor. Le sunt recunoscătoare părinților mei pentru că mi-au arătat muzica.
ELLE: Ai spus: „Relația mea cu muzica e una dintre cele mai importante. Niciodată nu m-a dezamăgit, întotdeauna m-a întărit și, când a fost nevoie, m-a vindecat.' În ce moment ai simțit prima dată că muzica poate fi un sprijin real, nu doar o pasiune?
Alessandra: Pentru că scriu muzică, de multe ori din experiențe proprii, trecute sau prezente, pentru mine muzica este o formă de terapie. Câteodată nu vreau să vorbesc despre ce simt, mai degrabă îmi găsesc cuvintele scriind o piesă. Atunci mi-am dat seama că e un avantaj pentru mine și că pot să mă descarc în felul ăsta. Psihoterapeuta mea, la un moment dat mi-a dat ca temă să scriu o piesă despre o anumită situație, pentru că nu puteam deloc să vorbesc și în felul ăsta am reușit să-i spun ce simt. Am scris piesa și m-am dus la următoarea ședință cu emoții. Deci, muzica vorbește pentru mine, atunci când nu știu s-o fac decât așa.
ELLE: Cum era Alessandra adolescentă? Ce visai atunci despre tine și despre lumea din jur?
Alessandra: Eram o fire vulcanică și neînfricată, aș putea spune. Îmi aduc aminte de mine ca fiind o nebună. Mă mai trezesc plângându-mă de situații și apoi mă cert pentru că de multe ori îmi imaginam tot ce trăiesc acum. Această adolescentă e încă aici cu mine, mai iese la iveală din când în când și mă bucur de fiecare dată, e o senzație aparte.
ELLE: Când ai început să îndrăznești? Să spui ceea ce simți prin versuri, să te exprimi liber prin haine sau prin muzică. Ce ți-a dat curajul să fii exact cine ești?
Alessandra: Am început să îndrăznesc atunci când mi-am dat seama că am mulți oameni în jurul meu care mă iubesc pentru ceea ce sunt. Când mi-am dat seama că am o poveste de spus, prin muzică, prin haine, prin vorbe, o poveste care s-ar putea să le dea curaj sau să-i vindece pe unii dintre oameni.
ELLE: Stilul tău vestimentar îți reflectă perfect personalitatea, este colorat, nonconformist, liber. Cine te inspiră în materie de haine?
Alessandra: Mă îmbrac cum mă simt, mă îmbrac în funcție de ce vreau să exprim. Mereu mi-au plăcut lucrurile ieșite din comun, de aici și stilul colorat. Poate unora li se pare ciudat, dar să acord atenție aspectului meu mă face să mă simt bine.
ELLE: Ai o piesă vestimentară norocoasă, un talisman discret care îți dă putere?
Alessandra: Da, am două talismane norocoase, două lănțișoare, pe care le port mereu chiar dacă se potrivesc, chiar dacă nu. Le dau jos doar dacă este imperios necesar, la unele filmări sau ședințe foto. Acestea sunt două lănțișoare primite cadou de la unele dintre cele mai importante persoane din viața mea și, desigur, de când l-am primit, nu am dat jos niciodată inelul de logodnă.
ELLE: Ce înseamnă pentru tine creativitatea? E un spațiu în care evadezi sau o stare pe care o porți mereu cu tine? Unde îți găsești inspirația cel mai des?
Alessandra: Îmi găsesc inspirația în absolut orice. Port acest voal al creativității oriunde mă duc și sunt conștientă că e unul dintre atuurile mele. Câteodată am perioade în care mi-aș dori să fug de asta, pentru că simt că nu mi se odihnește mintea niciodată. Are mereu ceva de spus.
ELLE: Ce îți dă încredere în tine, ca artistă și ca femeie? Există un gând, o persoană sau un ritual care îți amintește că ești exact unde trebuie?
Alessandra: Îmi place să îmi iau timp pentru mine și pentru rutinele pe care le am. Fie cea de skincare, fie o baie cu sare de mare și niște lumânări aprinse, fie o conversație bună cu unul dintre prietenii mei. De asemenea, am noroc că am lângă mine un bărbat care mă face să mă simt liniștită, ocrotită și încrezătoare.
ELLE: În industria muzicală de azi, simți că există diferențe între felul în care sunt percepuți bărbații și femeile? Ai simțit vreodată că trebuie să demonstrezi mai mult doar pentru că ești femeie?
Alessandra: Sincer, nu am pus accent niciodată pe aspectul ăsta, probabil și pentru că am fost această băiețoasă în viața de zi cu zi. Pot să spun că am fost o norocoasă, pentru că nu am întâlnit stereotipuri care să mă facă să mă simt inferioară doar pentru că sunt femeie, nici nu am simțit această presiune că ar trebui să fac mai mult.
ELLE: Scrii ușor despre tine? Sau e mai simplu să compui pentru alții, unde emoția e filtrată prin altă poveste?
Alessandra: Scriu cel mai greu despre mine, este foarte greu să fiu obiectivă în ceea ce mă privește. De aceea, câteodată scriu din mai multe perspective, despre același lucru. Dar cu siguranță e mult mai greu să scriu despre mine decât despre/pentru altcineva.
ELLE: Există o piesă pe care ai ales să o păstrezi doar pentru tine? O poveste muzicală pe care încă nu vrei să o împărtășești?
Alessandra: Da, am multe piese care sunt atât de greu de dus și pentru mine, încât am ales, pentru moment, să le păstrez doar pentru mine.
ELLE: Când nu ești pe scenă sau în studio, unde e „acasă' pentru tine? Cine sau ce îți aduce liniștea?
Alessandra: Cu siguranță Sebi este întotdeauna răspunsul pentru mine. El este „acasă”, la el abia aștept să ajung, să-i povestesc tot ce am făcut, să facă și el la fel, să mâncăm ceva împreună, să râdem, să ne uităm la un film, să facem o plimbare. Asta îmi aduce liniștea.
ELLE: Care a fost cel mai emoționant mesaj pe care l-ai primit de la cineva care îți ascultă muzica?
Alessandra: Că datorită mie își dorește să facă același lucru, mi se pare tare emoționant. Am primit mesaje de la copii care se apucă de muzică sau de la oameni care se apucă de compoziție. Este minunat!
ELLE: Ce urmează pentru tine din punct de vedere professional? Dar personal?
Alessandra: Din punct de vedere personal, sper să călătorim împreună mai mult, să descoperim alte locuri și să ne bucurăm așa cum o facem acum, iar pe plan profesional, multă, multă muzică și un proiect foarte special în toamnă. Este un proiect care sper să ofere alinare și confort tuturor care suferă, tuturor celor care au răni adânci, fie ele recente, fie de acum mult timp. Un proiect la care m-am gândit mult dacă să-l fac, pentru că nu e tocmai îmbucurător. Unul dintre motivele pentru care am ales să-l fac e pentru că vreau să știe cei care au probleme că nu sunt singuri, că și eu și alți oameni au experimentat depresia, anxietatea, tentative de suicid și că, dacă au nevoie de ajutor, e perfect normal să-l ceară.
Citește și: Fashion trend: Revenirea bijuteriilor
Foto: PR