Downshifting: e la moda sa-ti traiesti viata

Nu va speriati de cuvantul „downshifting“, nu este deloc amenintator. Se refera numai la activitati placute, cum ar fi sa te trezesti la ora 10, sa te plimbi prin parc, sa iei pranzul cu prietenii si sa faci orice altceva care te incinta.

Nu o sa incep prin a discuta despre conceptul de downshifting si implicatiile lui sociale pentru ca mor de nerabdare sa va povestesc ca, inainte sa aud pentru prima oara de acest cuvant, am avut un prim exemplu de downshifter chiar in cercul meu de prieteni. Andreea, tra­ducatoare la o firma de avocatura in plina crestere, invidiata pentru salariu, laptop si bonusuri de toate fostele ei colege de la Limbi Straine, si-a dat demisia. Intr-o zi de luni, din senin, si de atunci nu s-a mai angajat niciodata. Prietenii ei, printre care si eu, au catalogat-o drept „rasfatata. Fostii ei sefi au fost convinsi ca a primit o oferta mai buna de la o firma concurenta si au incercat sa ii faca o oferta si mai buna, de-a dreptul incredibila. Daca privesc cu ochii de acum, parintii ei au fost singurii care au avut o atitudine corecta si i-au spus ca a facut foarte bine: nu e viata sa stai pana la ora noua seara la birou. Si nici sa vii la terasa imbracata office, am fi adaugat noi, prietenii ei, care o porecliseram „Sacouas.

De ce a demisionat Andreea?

Nu ne-a dat niciodata prea multe detalii despre motivele demisiei, iar daca cineva o intreba, spunea zambind ca ramasese in urma cu cititul si voia sa recupereze. Cand mi-a venit ideea acestui material, i-am scris un e-mail in care am rugat-o sa-mi trimita radiografia demisiei ei. Eu nu o cunoscusem niciodata prea bine si doream sa stiu de ce a demisionat.

„O sa sune stupid, dar tu ai vrut-o! Mi-am dat demisia din cauza banilor. Castigam prea mult! Aveam un salariu de doua ori mai mare decat al maica-mii care, pe vremea aceea, adica acum patru ani, lucra la banca, si in fiecare luna o rugam sa-mi imprumute bani. Eram foarte nemultumita, ma simteam ca Bridget Jones, si intr-o zi m-am hotarat sa incerc sa inteleg ce se intampla si pentru ce muncesc, de fapt, pentru ce stau de la 9 dimineata la 9 seara la birou. Am facut o lista de cheltuieli si m-am speriat: jumatate din salariu se ducea pe taxiuri si pe restaurante (pe aragaz pusesem un ghivechi cu un puiut de ficus pentru ca nu il folosisem de un an); un sfert – pe haine, de obicei oribile, cumparate compulsiv in pauza de pranz, iar celalalt sfert pe datoriile de lu­na trecuta pe care le facusem ca sa imi platesc chel­tuielile curente.

La restaurant mergeam chiar si de doua ori pe zi pentru ca nu aveam timp sa merg la cumparaturi sau sa gatesc. Circulam cu taxiul pentru ca eram vesnic in intarziere. Deci, daca as fi avut mai mult timp, as fi economisit pina la 50% din bani, iar eu investeam acel timp in a-i castiga. M-am enervat pe acest paradox de-a dreptul imbecil si mi-am dat demisia, fara sa-mi fac nici un plan de rezerva. Ma stii ca-s impulsiva. Am luat ultimul salariu si banii pe zilele de concediu pe care nu apucasem sa mi le iau si am trait cu ei timp de trei luni. Am facut tot ce nu facusem in cei trei ani cat lucrasem la firma de avocatura: am citit, am fost la piata in fiecare zi, am mers numai pe jos si am facut poze cu cateii maidanezi. Am mers prin magazine, mi-am refacut partial garderoba si am facut ordine in casa.

Mai departe, o sa rezum ce mi-a scris ea in e-mail-ul de cinci pagini si o sa va spun ca, in prezent, traduce filme, ca in unele luni castiga ca pe vremuri, in altele mult mai putin, ca isi invita prietenii la masa, ca isi plimba dimineata si seara cainele primit cadou de ziua ei si ca a invatat sa faca dulceata, gem si peltea si ca mi-a explicat de cel putin trei ori diferenta dintre cele trei categorii.

Andreea a aflat anul trecut ca stilul ei de viata relaxat si calm se numeste downshifting si ca nu este singura care a ales sa se bucure mai mult de faptul ca i-a iesit dulceata decat de un bonus financiar primit la serviciu. Aceasta descoperire i-a oferit o acoperire perfecta in fata matusilor ingrijorate ca „traieste de pe o zi pe alta, biata Andreiuta si a transformat-o in ochii prietenilor ei dintr-o rasfatata care profita de faptul ca nu are nici un credit intr-un adevarat trendsetter.

Teoria downshifting-ului

Termenul de downshifting a fost folosit, pentru prima oara, acum cateva zeci de ani de autorul si filozoful irlandez Charles Handy si se refera la un stil de viata care nu este construit in jurul valorilor materiale, ci are in centru… placerea de a trai. Downshifting-ul a aparut in Europa si in SUA ca un raspuns la importanta exagerata data valorilor materiale in societatea de consum, downshifter-ii alegand sa investeasca timp in relatiile cu familia si cu prietenii, in hobby-uri si in toate acele lucruri marunte care ne fac placere si care ne infrumu­se­teaza viata. Cum ar fi sa faci dulceata, gem sau peltea! Esenta downshifting-ului este urmatoarea: „Best Things in Life Are Free, asa cum spunea titlul unei piese din 1992 a lui Janet Jackson si a lui Luther Vandross.

Sociologii spun ca „downshifting-ul reprezinta mai degraba o eticheta noua pentru un fenomen vechi, nefiind chiar o no­u­­tate absoluta. A existat dintotdeauna tendinta ca dupa satisfacerea nevoilor de baza oamenii sa inceapa sa fie din ce in ce mai preocupati de cali­tatea vietii decit de citi bani au. Downshifting-ul se refera mai degraba doar la cateva elemente de comportament. Conceptul este vag definit, implicand maxi­mizarea controlului pe care oamenii il au asupra propriei vieti, prin a petrece mai putin timp lucrand, a fi mai putin dependent de consum, a-ti exprima personalitatea prin stilul de viata, de regula mai simplu, a fi preocupat de cum iti petreci timpul liber si a acorda aten­tie sporita dezvoltarii personale, in­clusiv prin continuarea educatiei formale la varste tarzii.

Ah, as vrea sa va povestesc despre un amic de-al meu care a renuntat acum doi ani la un job full-time, si-a pas­trat o colaborare nu tocmai generoasa si acum isi da doctora­tul in antro­pologie, dupa ce si-a petrecut doua veri la rand intr-un sat fara curent electric (dar aceasta este cu totul si cu totul alta poveste). In plus, a descoperit ca este foarte talentat la zugravit si la vopsit si in acesti doi ani de downshiftereala a schimbat de vreo patru ori nuantele din garsoniera lui de 33 de metri patrati.

Dar sa revenim la ce ne spune sociologii. „Inclinatia spre downshifting este o tendinta vizibila in societatile vestice, cel putin din anii ‘70, influentand cresterea numarului celor ce se orienteaza valoric si comportamental catre postmaterialism. Astazi, intalnim astfel de comportamente la parti destul de mari ale populatiei din tarile mai dezvoltate.

Ah, deci sa inteleg ca in alte tari se face si mai multa dulceata, peltea si gem?

Downshifting romanesc

In cele doua saptamani in care m-am documentat si m-am gandit la acest articol, am trait cu senzatia ca sunt inconjurata de downshifter-i care isi petrec timpul tricotand si culegand castane in parc, in timp ce eu nu ma pot misca din fata calculatorului pentru ca, ce ironie, trebuie sa scriu despre ei si despre viata lor lipsita de griji. Am fost la un pas de a mi-i imagina ca pe niste zombies care ii vor ataca cu andrelele lor pe cei ca mine, aflati in fata monitoarelor din cladirile de birouri.

Dar lucrurile nu stau chiar asa; se pare ca, deocamdata, nu sunt suficient de numerosi in Romania ca sa alcatuiasca armata de zombies de care sa-mi fie mie frica. „In tara la noi, unde nu a fost prea multa prosperitate in ultimii 70 de ani, nu s-au cunoscut pana in prezent tendinte generale spre downshifting care sa poata fi observate; putem vorbi de cazuri izolate. Populatia are, in general, o imagine negativa fata de propria securitate materiala. Conjugat cu relativul traditionalism (mai ales in raport cu alte tari europene), acest fapt face ca orientarea materialista sa fie predominanta. Exista totusi downshifter-i.

Este mai probabil ca acestia sa fie localizati in principal in marile orase sau in jurul lor, sa fie bine educati, sa provina din familii mai instarite decat media, sa practice sau sa fi practicat profesii care le-au permis acumularea rapida de avere. Cei care se indreapta spre downshifting sunt, de regula, mai avuti si mai educati. Ei tind sa fie motivati mai degraba de alte bene­ficii decat de cele materiale, renunta la o parte din consumul de bunuri scumpe, de lux, optand pentru o viata mai «simpla». In comparatie cu media populatiei, downshifter-ii continua insa sa aiba un stil de viata relativ bogat si mai orientat catre consumerism. Pe masura ce societatea devine mai bogata, downshifting-ul poate fi observat la tot mai multe nivele in interiorul societatii respective. Ma astept ca si Romania sa se inscrie in trend-ul orientarii catre postmaterialism, cel putin pentru o parte a populatiei, ne spune Bogdan Voicu.

Eu v-am dat deja doua exemple, pe Andreea si pe amicul cu antropologia, si va pot spune ca se potrivesc perfect cu profilul creionat de Bogdan Voicu, cu o singura exceptie: nu cred ca Andreea ar fi renuntat la cosmeticele ei de lux.

Copiii, downshifter-i innascuti

Poate ca eu am avut niste porniri innascute inspre downshifting, dar cert este ca in copilarie toate lucrurile pe care mi le doream erau gratis sau foarte ie­f­­tine. Daca as face un top al activitatilor mele preferate din acea pe­rioada, ar suna cam asa: povestile citite de orice membru al familiei sau de orice musafir rabdator; scarpinatul cainilor; fabricarea mastilor cu scopul de a-i speria pe cei care nu mi-au citit povesti; datul in leagan. Dupa cum vedem, aceste activitati presupun mai degraba timp cheltuit generos cu copilul decat cash.

Asa au gandit si prietenii mei Ana si Andrei, care si-au dat demisia din agentia de publicitate in care lucrau atunci cand s-a nascut fiul lor, Mihai, pentru a-si petrece cat mai mult timp cu el, pentru a-i oferi toate lucrurile pe care si le doreste si care nu se cumpara cu bani. Andrei a continuat sa lu­creze de acasa pentru cateva proiec­te si, dupa cum spune el, a in­ceput o viata noua. „Cand ai brusc mult timp liber, simti ca se des­chi­de in fata ta o lume la care, pana atun­ci, nu ai avut acces. Ai liberta­tea pe care o aveai in facultate, doar ca acum ai totusi mai multi bani si stii ce vrei de la viata. Cu putina or­ga­nizare iti poti construi un sistem ca­re sa func­tioneze bi­ne cu cheltuieli reduse: noi mer­gem la cinematograf di­mineata, cand tarifele sunt mai mici, ne cum­param haine de la second-hand, ne planificam vacan­tele cu sase lu­ni inainte si ne luam bilete de avion foarte ieftine, facem cadouri simbolice si cel mai adesea hand-made, avem abonamente la RATB, mergem la piata de doua ori pe saptamana si ne uitam la ce cumparam.

Sa nu crezi ca nu facem si sacrificii un pic dureroase: mergem la restaurant doar la aniversari si ocazii speciale, alegem cu grija concertele pe care vrem sa le vedem si vacantele noastre au loc in cort, desi uneori avem chef de un hotel de un milion de stele. Dar macar stim ca Mihai nu creste cu o bona, ca se poate bucura de noi si noi de el in fiecare zi. Si ne distram foarte bine toti trei, oho. Ana a fost nevoita sa renunte la abonamentul la o sala de sport cam scumpa, pleaca vesnic nervoasa sa alerge prin parc: cam aceasta este singura fisura in fericirea noastra low-budget, imi spune Andrei amuzat. „Este posibil ca la un moment dat unul dintre noi sa se intoarca la serviciu, dar cu siguranta nu in urmatorii trei ani, cat mai are Mihai pana cand merge la scoala.

Mie, personal, mi se pare un plan bun de viata. Doar ca nu stiu cum ar fi procedat Ana si Andrei daca ar fi avut o fiica, nu un fiu, si ar fi fost obligati prin toate mijloa­ce­le posibile sa ii puna la dispozitie o vasta colectie de papusi cu poneii aferenti, care ar costa cat bugetul lor pe o luna intreaga. Hmm, cred ca aceasta ar fi o incercare pentru orice downshifter serios. si, pentru ca tot a venit vorba de incercari, am intrebat-o pe Andreea cum reuseste sa se imbrace la fel de spectaculos ca inainte (in zilele cand nu purta sacouas) cu bugetul ei de traducatoare de filme. „Vanez site-ul www.netaporter.com si ma uit direct la SALE. Ma duc in second-hand-uri saptamanal si, uneori, fac niste capturi senzationale. Si imi cumpar din magazine, ca toata lumea, in lunile in care castig peste medie. Ce simplu pare! Numai timp sa ai…

Dar ce ne facem cu recesiunea?

Pana acum am descris viata de downshifter numai in nuante de roz, de parca m-as pregati sa devin purtatoarea de cuvant a acestei miscari si de parca ar fi fost prima oara cand as fi descope­rit cum ne putem lua o pauza de la ritmul accele­rat in care traim in ultimii ani. Asta si din cauza ca am avut in jurul meu exemplele unor oameni care se descurca foarte bine cu acest stil de viata si se simt ca niste pestisori in apa, care inoata printre ore petrecute in parc cu copiii si cheltuieli reduse. Nu am gasit nici un exemplu de downshifter care a decis sa-si paraseasca apartamentul luminos si mare pentru o garsoniera confort 3 sau functia de sef pentru un job care implica munca fizica. Nici macar nu am fost in stare sa va dau un exemplu de downshifter care sa plateasca chirie!

Asa ca, pentru a pune reflectorul pe norii de pe cerul unui downshifter si pentru a va face sa va ganditi bine inainte de a va da demisia si a va apuca de tricotat, l-am intrebat pe sociologul Bog­dan Voicu ce efect va avea criza economica asupra acestui stil de viata: „In caz de recesiu­ne, exista o tendinta a so­cie­tatii sa se replieze pe pozitii mai materialiste. Multi downshifter-i vor redeveni interesati de mentinerea nivelurilor de venit, carora le vor da o importanta relativ mai ridicata decat in trecut. Interesul pentru calitatea vietii si dezvoltarea personala pot sa isi piarda din motivatie. Dar, sa nu uitam, marea majoritate a celor care adopta downshifting-ul sunt mai bogati in resurse materia­le si umane decat restul populatiei, deci sunt departe de a fi cei mai expusi la efectele unei crize sau ale unei schimbari so­ciale de orice tip.

Gata, eu mi-am facut datoria si v-am avertizat. Astept sa ma invitati sa gust din dulceata, gem sau peltea, oricum s-ar numi chestia aia dulce facuta de voi in timp ce altii sunt la birou.

Foto:PR

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din lifestyle