Așteptări nerealiste pe care le ai în cuplu în funcție de istoricul vostru relațional

Aceste așteptări sunt niște dorințe fantezie, în care nu te raportezi la realitate, etapa de relație în care vă aflați.

Poate că o persoană ar spune că e foarte bine să ai așteptări foarte mari, să țintești sus, să vrei să fii tratată ca o prințesă. O alta ar spune că la tine trebuie să fie controlul, deoarece într-un cuplu bărbatul este capul, dar femeia este gâtul. Ce se petrece în relația unde controlul este într-o singură direcție? Castrare emoțională pentru partenerul tău, tu iei decizii în care nu îl implici, doar îl informezi, părerea lui și nevoile lui nu contează pentru tine. Dezechilibrat și nesănătos context relațional. Să fii tratată ca o prințesă e cerința orgoliului, așteptările pot veni tot din zona aceasta ori a exigenței, și e o mare diferență între ceea ce îți dorești și ceea ce ai nevoie.

Să se poarte ca la început

La începutul relației voastre partenerul a fost extraordinar de romantic, de atent, aveai senzația că ești într-un film sau într-un basm. Dar acum, după 2-3 ani sau mai mult, privești în urmă cu regret la povestea aceea frumoasă și ești foarte furioasă că lucrurile nu se petrec la fel. Nici nu au cum. Etapa inițială de relație se numește perioada de lună de miere, în care vă curtați, vă cuceriți reciproc, iar ea a trecut. Partenerul a fost cel care a făcut cele mai multe eforturi și te-ai obișnuit ca lucrurile să stea așa? E timpul să privești către contribuția pe care o ai în relație, nu doar la nivel de aspecte practice de tipul gătit și plătit facturi, ci inclusiv în ceea ce privește păstrarea și cultivarea romantismului, atracției, pasiunii, conexiunii emoționale dintre voi.

Să își respingă prietenii și familia

Au fost la un moment dat anumite discuții tensionate cu prieteni de-ai lui sau cu părinții săi? Discuțiile nu au fost cu aceștia în mod direct, ci voi doi ați avut un conflict pe o temă anume legată de prietenii sau familia sa de origine? La momentul respectiv ți-a dat dreptate, te-a ales pe tine sau a ales să facă o anumită activitate cu tine și nu cu ei?

A negociat împreună cu tine și a ales calea relației care se potrivea în același timp cu nevoile sale? Poate apărea tendința de fuziune, să fiți voi doi împotriva lumii. Universul partenerului tău să se învârtă sau să fie compus doar din relație, din tine. Complet nerealist și nesănătos din moment ce el își dorește aproape familia și prietenii. Să intri în competiție cu aceștia, să încerci să îți izolezi partenerul de ei nu va avea consecințe fericite în relație și îți întreține și ție un tipar nesănătos.

Sprijin vs rol patern

Partenerul a fost alături de tine în situații foarte dificile și e minunat să știi că te poți sprijini pe el în caz de nevoie. Problema e că de la grija, protecția, ajutorul firești într-un cuplu ai deviat investindu-l cu un rol patern. Și te aștepți ca el să se comporte ca un tată mai degrabă, decât ca un soț sau iubit. Și faptul că nu își asumă acest rol îți trezește furia. Dacă și-l asumă veți vira către drumul relației platonice, fără sex.