Hrana pentru minte

Femeia moderna petrece o multime de timp preocupindu-se de o alimentatie sanatoasa, dar nu are vreme sa treaca si la fapte. Sa fie atit de complicat? ELLE cauta raspunsuri.

A te hrani a devenit in zilele noastre o problema complicata. Pe de o parte, sintem dopati de informatii despre alimentatia rationala, sanatoasa, iar pe de alta parte, la fiecare colt de strada exista tentatii: fast-food, snack-bar, pizzerii … Petrecem ore in sir discutind despre sensibilitatea noastra alimentara, despre alimentele indicate si contraindicate, ne propunem sa renuntam sase luni la cartofi pentru a deveni mai buni (asa am citit undeva), dar incercam sa ne convingem ca, la urma urmei, ciocolata nu e o amenintare pentru sanatate… Nu e de mirare ca tot mai mult femei sint obsedate de propria dieta.

Ce s-a intimplat cu placerea de a minca? Nimeni nu stie. Singurii care se pare ca au reusit sa mentina un oarecare echilibru in aceasta problema sint francezii (care se pot lauda cu cea mai mica rata de obezitate). „Relatia europenilor cu mincarea s-a schimbat enorm in ultimii 20 de ani, spune Ian Marber, consultant pe probleme de nutritie, autorul cartii The Food Doctor in The City. „Desi sintem obsedati sa avem o dieta echilibrata, cu proteine si vegetale, sintem mai americanizati decit oricind. Totul se reduce la comoditate, economie de timp si calculul caloriilor. Ne preocupam sa fim cit mai ocupati si ne ramine prea putin timp pentru a ne hrani. Mincarea a inceput sa fie vazuta ca un adevarat dusman: iata inca o pierdere inutila de timp.'

In ciuda bogatiei de informatii despre nutritie, mai accesibile decit oricind, in ciuda faptului ca avem la dispozitie aproape orice ne-am putea dori (ma refer la alimente), studiile arata ca, la ora actuala, ne hranim mai prost decit in perioada de dupa cel de-al doilea razboi mondial (cind totul era rationalizat). Renuntam la micul dejun (un studiu recent a descoperit ca 39% dintre femei sar peste micul dejun cu regularitate), dar, citeva ore mai tirziu, devoram infometate un biscuit. Prinzul il luam in fuga si, intotdeauna, la sfirsitul zilei, cina e formata din… orice se poate incalzi in cuptorul cu microunde.

Conform statisticilor, cei mai afectati de aceasta problema sint locuitorii de la oras. „Tentatia constanta a unui remediu rapid pe baza de cofeina sau zahar complica viata femeilor de la oras, spune Marber. „Din aceasta cauza, sint predispuse la oboseala, depresii si anxietate, dureri de cap si probleme digestive.' Iar lucrurile nu par sa se indrepte. „Fiecare generatie, observa Roz Kadir, senior nutritionist la Center For Nutritional Medicine, Londra, „este mai inalta, dar, in nici un caz, mai sanatoasa. Adolescentele, mai cu seama, sint lungi si subtiri, ca niste maturi.'

Suna cumplit? Din pacate, e purul adevar. Clientela ei e formata din modele, care au pierdut contracte importante, din simplul motiv ca sint mult prea subtiri. „Problema e ca, in ciuda dimensiunilor, au o proportie foarte mare de grasime si sint lipsite de tonus muscular, explica ea. „Eu nu fac altceva decit sa le invat sa manince: mai multe mese mici, pe tot parcursul zilei. Chiar si atunci cind sint machiate pentru o sedinta foto. Citeva nuci, seminte, banane, poate o prajitura de cereale, pot fi inghitite intr-o pauza scurta.

Care sint elementele esentiale ale unei diete echilibrate? Marber are un singur raspuns: „Echilibrul unei diete depinde de fiecare persoana in parte, pentru ca sintem diferiti din punct de vedere biochimic. Fiecare avem nevoie de un anume tip de alimente.' „In India, hrana se alege in functie de tipul constitutional si spiritual', explica Jane Alexander, nutritionist. „Oamenii pot minca alimente crude, gatite usor sau, dimpotriva, foarte picante si condimentate, in functie de tipologia in care se incadreaza.'

Exista, insa, citeva reguli de baza, care, daca sint respectate, iti pot asigura o sanatate perfecta: cumpara si gateste intotdeauna alimente proaspete, fara conservanti; redu consumul de carne rosie, sare, grasimi saturate, cofeina, fast-food; alege lactatele degresate si bea multa apa. Iar pentru acel procent de 25% dintre femei, nesanatos de supraponderale, care vor sa devina sanatoase si voluptuoase? „O dieta simpla, complexa, fara grasimi, bogata in vegetale, carne slaba, fructe, nuci si fructe uscate, te va ajuta sa scazi in greutate fara a-ti periclita sanatatea', incheie Jane Alexander.

Superalimente

O statistica facuta recent, pe baza a 200 de studii de specialitate, a dus la concluzia ca riscul imbolnavirilor de cancer, boli de inima, arterioscleroza si alte lucruri infricosatoare este incomparabil mai mic daca se consuma zilnic 5 portii de fructe si legume. Iar sansele unei vieti sanatoase cresc exponential daca se consuma zilnic anumite „superalimente': broccoli, soia, ceai verde si peste. Sa fie adevarat?

Ceaiul verde: In cartea sa, Eating Well for Optimum Health, Dr. Andrew Weil citeaza citeva studii recente, care demonstreaza eficacitatea ceaiului verde in prevenirea cancerului, datorita proprietatilor sale antioxidante. Alte studii sugereaza ca ceaiul verde este recomandat in prevenirea bolilor de inima. Exista, insa, si experti mai putin exaltati. Rachel Barcia Morse, de exemplu, dietetician si nutritionist la Cancer Prevention and Wellness Program, Manhattans Memorial Sloan Kettering Cancer Center, are rezerve: „Ceaiul verde previne cancerul si bolile de inima, in teorie, doar. Eu una nu recomand pacientilor mei sa bea, in mod expres, ceai verde, dar nici nu le interzic, daca asta le face placere'.

Soia: Statisticile demonstreaza ca, in cazul femeilor asiatice, rata imbolnavirilor de cancer de sin este foarte scazuta. De aici s-a nascut presupunerea ca aceasta s-ar datora dietei bazate pe un consum mare de soia. Si iata cum soia a fost in centrul atentiei cercetatorilor. Majoritatea studiilor facute au demonstrat capacitatea acestui aliment de a reduce nivelul de colesterol, ceea ce a determinat The Food and Drug Administration sa admita, la insistentele producatorilor, ca un consum zilnic de 25 de grame de proteine de soia reduce riscul bolilor de inima. (Dar aceste 25 de grame inseamna destul de mult: patru cani de lapte de soia.) Exista, insa, unii cercetatori care au lansat o ipoteza bizara, total opusa celor anterioare: ei sustin ca o cantitate prea mare de soia (nimeni nu stie exact cit) poate expune femeile unui risc crescut de cancer de sin, ipoteza probata printr-un studiu initiat in 1995. „Inca nu exista dovezi concludente care sa recomande soia in prevenirea cancerului sau sa o interzica', spune, nepartinitoare, Melanie Polk, director de educatie nutritiva la American Institute for Cancer Research.

Peste: In 1970, cercetatorii au observat ca rata bolilor de inima in Groenlanda este miraculos de scazuta. Explicatia: o alimentatie bogata in acizi grasi omega-3 (dieta locuitorilor Groenlandei e bogata in peste). S-au facut peste 4.000 de studii in acest sens. Cele mai multe au demonstrat ca un consum saptaminal de 3 portii de peste scade riscul bolilor de inima cu 25-35 de procente.

Broccoli: Ca si celelalte rude ale sale (conopida, varza), broccoli e un aliment bogat in antioxidanti (vitaminele A si C) si fitochimicale (indol si sulforafana), substante ce au capacitatea de a reduce riscul imbolnavirii de cancer. Un studiu facut la Harvard, in 1999, a demonstrat ca broccoli (si rudele sale) reduce substantial riscul unui accident cerebral ischemic.

Arhiva revistei ELLE

Foto: Fruits and vegetables from Shutterstock