Hipertensiune arterială: cauze, simptome și metode de tratament 

Hipertensiunea arterială este o afecțiune medicală cronică, manifestată printr-o forță a sângelui împotriva pereților arterelor menținută constant la valori prea mari.

Hipertensiune arterială: cauze, simptome și metode de tratament 

Hipertensiunea arterială este o afecțiune medicală cronică, manifestată printr-o forță a sângelui împotriva pereților arterelor menținută constant la valori prea mari. Arterele sunt vasele care transportă sângele de la inimă către restul corpului. 

O tensiune arterială crescută persistentă solicită inima și deteriorează vasele de sânge, crescând semnificativ riscul de probleme medicale grave precum atacul de cord, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă sau boala renală cronică. Pentru că adesea nu prezintă simptome clare, diagnosticarea și gestionarea sa sunt cruciale pentru menținerea sănătății pe termen lung.

Hipertensiune arterială: cauze și factori de risc

Există două tipuri principale de hipertensiune arterială, clasificate în funcție de cauză:

Hipertensiunea arterială primară

Acesta este cel mai comun tip de hipertensiune arterială, reprezentând aproximativ 90-95% din cazuri. Nu are o cauză identificabilă și se dezvoltă treptat pe parcursul multor ani. Se crede că are la bază o combinație de factori genetici și ai stilului de viață:

  • vârsta: riscul se majorează odată cu înaintarea în vârstă;
  • istoricul familial: dacă părinții sau alți membri apropiați ai familiei au hipertensiune, riscul este mai mare;
  • obezitatea și supraponderabilitatea: greutatea corporală excesivă crește volumul de sânge și solicitarea inimii;
  • inactivitatea fizică: lipsa exercițiilor fizice contribuie la creșterea în greutate și la rigidizarea arterelor;
  • dieta bogată în sare: excesul de sodiu determină organismul să rețină lichide, crescând volumul de sânge și presiunea asupra vaselor;
  • consumul excesiv de alcool: alcoolul poate crește tensiunea arterială;
  • fumatul: nicotina contractă vasele de sânge, iar substanțele chimice din tutun deteriorează pereții arterelor;
  • stresul: stresul cronic poate contribui la creșterea temporară a tensiunii arteriale, iar pe termen lung poate avea un impact negativ;
  • alte afecțiuni cronice: diabetul și apneea în somn pot crește, de asemenea, acest risc.

Hipertensiunea arterială secundară

Este cauzată de o afecțiune medicală subiacentă sau de utilizarea anumitor medicamente. Apare, de obicei, brusc și este adesea mai severă decât hipertensiunea primară. Cauze:

  • afecțiuni renale: boala renală cronică poate afecta capacitatea rinichilor de a filtra lichidele și sarea, ducând la creșterea tensiunii;
  • probleme tiroidiene: hipotiroidismul și hipertiroidismul pot influența tensiunea arterială;
  • tumori ale glandelor suprarenale: pot produce hormoni care cresc tensiunea arterială (ex: aldosteronism primar, feocromocitom);
  • coarctația de aortă: malformație congenitală manifestată prin îngustarea aortei;
  • sindromul Cushing: excesul de cortizol;
  • apneea în somn: episoadele repetate de oprire a respirației în timpul somnului duc la scăderea nivelului de oxigen și la creșterea tensiunii;
  • anumite medicamente: pilule contraceptive, decongestionante, analgezice eliberate fără rețetă (AINS), antidepresive, corticosteroizi sau anumite medicamente pentru răceală.

Care sunt simptomele hipertensiunii arteriale? 

Majoritatea pacienților cu hipertensiune arterială nu prezintă simptome, chiar și atunci când valorile sunt periculos de ridicate. Acesta este motivul pentru care este esențială măsurarea regulată a acestui parametru. Atunci când apar, sunt adesea nespecifice și pot fi confundate cu cele ale altor afecțiuni: 

  • dureri de cap severe: adesea în partea din spate a capului, mai accentuate dimineața;
  • senzație de amețeală sau vertij;
  • vedere încețoșată sau dublă;
  • sângerări nazale (epistaxis);
  • oboseală severă;
  • dureri în piept;
  • dificultăți de respirație (dispnee);
  • palpitații (bătăi rapide sau neregulate ale inimii);
  • prezența sângelui în urină.

Dacă ai astfel de simptome, cel mai bine ar fi să te vadă un medic specialist: cabinet medicină internă Alpha Clinic

Hipertensiune arterială: stabilirea diagnosticului 

Diagnosticul se pune prin măsurători repetate ale tensiunii arteriale. O singură valoare crescută nu este suficientă pentru confirmarea diagnosticului, deoarece tensiunea poate varia în funcție de momentul zilei sau activitatea fizică efectuată:

Tensiunea arterială se măsoară cu un tensiometru, după ce pacientul s-a odihnit cel puțin 5 minute. Se fac mai multe măsurători în diferite momente ale zilei:

  • tensiune arterială normală: sub 120/80 mmHg;
  • tensiune arterială crescută: sistolică între 120-129 mmHg / diastolică sub 80 mmHg;
  • hipertensiune stadiul 1: sistolică între 130-139 mmHg / diastolică între 80-89 mmHg;
  • hipertensiune stadiul 2: sistolică de 140 mmHg sau mai mare / diastolică de 90 mmHg sau mai mare;
  • criză hipertensivă: sistolică peste 180 mmHg / diastolică peste 120 mmHg (necesită asistență medicală de urgență).

Odată stabilit diagnosticul, medicul poate recomanda analize de sânge și urină (pentru a verifica funcția renală, nivelul electroliților, colesterolului, glicemiei), electrocardiogramă (EKG) sau ecocardiografie (pentru a evalua inima) și alte teste pentru a identifica o cauză secundară sau pentru a evalua eventualele complicații.

Opțiuni de tratament pentru hipertensiunea arterială

Tratamentul implică adesea o combinație de modificări la nivelul stilului de viață și medicamente.

Modificări ale stilului de viață

Acestea sunt esențiale pentru toți pacienții cu hipertensiune arterială, indiferent dacă iau sau nu medicamente:

  • adoptarea unei diete sănătoase;
  • reducerea consumului de sare;
  • limitarea consumului de alcool;
  • efectuarea de activități fizice regulate;
  • menținerea unei greutăți sănătoase;
  • renunțarea la fumat;
  • gestionarea stresului.

Tratament medicamentos

Dacă modificările stilului de viață nu sunt suficiente sau dacă tensiunea arterială este foarte ridicată, medicul va prescrie medicamente antihipertensive:

  • diuretice tiazidice;
  • inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;
  • blocante ale receptorilor angiotensinei II;
  • blocante ale canalelor de calciu;
  • beta-blocante etc.

Hipertensiunea arterială este o afecțiune serioasă, dar controlabilă. Detectarea timpurie și managementul adecvat, prin adoptarea unui stil de viață sănătos și (dacă este necesar) prin medicație, pot preveni complicațiile grave și pot asigura o viață lungă și sănătoasă.

Disclaimer: Acest articol are un rol strict informativ, iar informațiile prezentate nu înlocuiesc controlul și diagnosticul de specialitate. 

Surse: 

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4314-hypertension-high-blood-pressure

https://www.heart.org/en/health-topics/high-blood-pressure/understanding-blood-pressure-readings

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Libertatea
Publicitate
Antena 1
Unica.ro
catine.ro
Mai multe din advertorial