Boala celiacă: diagnostic și gestionare prin dietă și tratament gastroenterologic

Boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică care afectează intestinul subțire și este declanșată de ingestia glutenului, o proteină prezentă în grâu, secară și orz. Pentru persoanele care suferă de această boală, consumul de alimente care conțin gluten provoacă o reacție imunologică anormală, care duce la inflamarea intestinului și la deteriorarea vilozităților intestinale (structuri mici care ajută la absorbția nutrienților). Acest lucru poate duce la malabsorbție, deficiențe nutriționale și o serie de simptome care afectează calitatea vieții.

Ce este boala celiacă?

Boala celiacă este o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar atacă în mod eronat intestinul subțire atunci când persoana afectată consumă gluten. Inflamarea constantă a mucoasei intestinale duce la deteriorarea vilozităților, ceea ce împiedică absorbția normală a nutrienților, cum ar fi fierul, calciul, vitaminele B și alte substanțe nutritive esențiale.

Această afecțiune poate apărea la orice vârstă și afectează atât adulții, cât și copiii. Boala celiacă este una dintre cele mai frecvente boli autoimune, iar diagnosticarea timpurie este esențială pentru a preveni complicațiile pe termen lung.

Simptomele bolii celiace

Simptomele bolii celiace pot varia considerabil de la o persoană la alta. Unii pacienți pot avea simptome digestive clasice, în timp ce alții pot experimenta simptome mai subtile sau chiar simptome care nu sunt legate de tractul digestiv. Printre simptomele cele mai comune se numără:

Probleme digestive: Diaree cronică, balonare, gaze, dureri abdominale și constipație.
Pierderea în greutate inexplicabilă: Datorită malabsorbției nutrienților, unii pacienți pot experimenta pierderi în greutate, chiar dacă consumă suficiente calorii.
Anemie: Deficiența de fier este frecventă la pacienții cu boala celiacă din cauza malabsorbției.
Oboseală: Lipsa nutrienților esențiali poate duce la oboseală cronică.
Probleme ale pielii: Dermatita herpetiformă, o afecțiune cutanată caracterizată de erupții cu mâncărimi intense, este adesea asociată cu boala celiacă.
Simptome neurologice: Dureri de cap, anxietate, depresie sau neuropatie periferică (amorțeli sau furnicături în extremități).

Simptomele pot varia, însă în toate cazurile, consumul de gluten agravează starea generală a pacientului.

Diagnosticul bolii celiace

Diagnosticarea bolii celiace necesită o evaluare amănunțită, inclusiv teste de laborator și uneori proceduri gastroenterologice specifice.

1. Teste de sânge

Primul pas în diagnosticare este efectuarea unui test de sânge pentru a detecta prezența anumitor anticorpi specifici care sunt ridicați în cazurile de boală celiacă. Cel mai comun test de sânge implică măsurarea anticorpilor anti-transglutaminază tisulară (tTG-IgA). Dacă nivelurile acestor anticorpi sunt ridicate, există o suspiciune puternică de boală celiacă.

Totuși, este important ca aceste teste să fie efectuate atunci când pacientul consumă gluten. O dietă fără gluten înainte de teste poate reduce nivelurile de anticorpi și poate duce la rezultate false negative.

2. Biopsia intestinului subțire

Dacă testele de sânge indică prezența bolii celiace, următorul pas este confirmarea diagnosticului printr-o biopsie a intestinului subțire. Această procedură se realizează prin endoscopie, iar biopsia permite medicului să analizeze țesutul intestinal pentru a verifica deteriorarea vilozităților intestinale.

3. Teste genetice

Testele genetice pot ajuta, de asemenea, la evaluarea predispoziției pentru boala celiacă. Majoritatea pacienților cu această afecțiune au genele HLA-DQ2 sau HLA-DQ8, însă prezența acestor gene nu garantează dezvoltarea bolii, ci doar indică un risc mai mare.

Gestionarea bolii celiace prin dietă

Odată diagnosticată, singura modalitate de a gestiona boala celiacă este adoptarea unei diete stricte fără gluten pentru tot restul vieții. Aceasta înseamnă eliminarea completă a tuturor alimentelor care conțin grâu, orz, secară și derivatele lor.

Ce poți mânca?

Deși eliminarea glutenului din alimentație poate părea restrictivă, există multe alimente care nu conțin gluten și care pot face parte dintr-o dietă sănătoasă și echilibrată. Acestea includ:

Fructe și legume proaspete: Acestea sunt alimente naturale fără gluten.
Carne și pește: Atâta timp cât nu sunt procesate și nu conțin aditivi cu gluten.
Orez, porumb, cartofi și quinoa: Aceste cereale și amidonoase sunt alternative excelente pentru o dietă fără gluten.
Lactate: Produsele lactate simple, precum laptele, iaurtul și brânza, sunt în general sigure pentru consum.

Ce trebuie evitat?

Alimentele care trebuie evitate includ toate produsele care conțin gluten, cum ar fi pâinea, pastele, produsele de patiserie, cerealele pentru micul dejun și anumite sosuri sau condimente procesate care pot conține gluten ascuns. Este important ca pacienții să citească etichetele produselor și să fie atenți la posibilele contaminări cu gluten.

Monitorizarea și tratamentul gastroenterologic

Gestionarea bolii celiace necesită nu doar respectarea dietei fără gluten, ci și monitorizarea regulată de către un medic gastroenterolog pentru a evalua progresul și pentru a trata eventualele complicații.

1. Monitorizarea stării de sănătate

Un pacient diagnosticat cu boală celiacă trebuie să fie monitorizat pentru a se asigura că dieta fără gluten este eficientă. Medicul gastroenterolog poate solicita teste de sânge regulate pentru a verifica nivelurile de anticorpi și a evalua funcția intestinului.

2. Suplimente nutriționale

Datorită malabsorbției frecvente a anumitor nutrienți, este posibil ca unii pacienți să aibă nevoie de suplimente de vitamine și minerale, cum ar fi fierul, calciul, vitamina D sau vitamina B12. Gastroenterologul va recomanda aceste suplimente în funcție de nevoile individuale ale fiecărui pacient.

3. Gestionarea complicațiilor

Dacă dieta fără gluten nu este urmată corect sau dacă boala nu este diagnosticată la timp, pot apărea complicații severe, cum ar fi:

Osteoporoza (din cauza deficitului de calciu și vitamina D).
Anemia (datorată malabsorbției fierului și a altor nutrienți).
Boli autoimune asociate, cum ar fi diabetul de tip 1 sau tiroidita autoimună.
Rareori, pacienții pot dezvolta forme mai grave, cum ar fi limfoamele intestinale.

Concluzie

Boala celiacă este o afecțiune autoimună gravă care necesită un diagnostic precis și o gestionare strictă prin dietă și monitorizare medicală. Adoptarea unei diete fără gluten și colaborarea regulată cu un gastroenterolog sunt esențiale pentru menținerea sănătății pe termen lung și prevenirea complicațiilor. Dacă ai simptome care sugerează o posibilă sensibilitate la gluten sau boală celiacă, este important să consulți un medic specialist pentru un diagnostic corect și pentru a primi un plan de tratament adecvat.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro