ELLE FENOMEN: Millennials, generația forever young?

În opinia multora, generația millennials a eșuat la examenul maturității. Nu își dorește să își asume responsabilități și prelungește cât mai mult traiul comod și lipsit de griji al adolescenței. Dar oare incapacitatea de a se purta pe deplin ca niște adulți se datorează unei mentalități egoiste sau e o reflexie a vremurilor pe care le trăim?

Mă gândeam săptămânile trecute la duș că mă simt de parcă aș fi prinsă într-o zonă crepusculară. Într-un soi de dimensiune bizară, în care timpul a ales să-și facă treaba doar asupra înfățișării, ocolind cu brio orice alt aspect al personalității mele. Îți mai aduci aminte de comedia 13 going on 30? Ei, cam ăla e sentimentul pe care încerc să ți-l explic: un adolescent prins într-un corp de adult. Poate că un psiholog ar zice chiar că sufăr de sindromul Peter Pan, pentru că în afară de un job stabil, nu am excelat în a-mi asuma alte responsabilități ale vieții adulte.

Sigur, pe hârtie sunt un adult de vreo 13 ani, de când am devenit răspunzătoare din punct de vedere legal pentru acțiunile mele și am obținut dreptul de a vota sau a mă îneca în alcool. Dar, ca orice alt construct social, vârsta adultă presupune o listă mai lungă de termeni și condiții. Te-ai mutat din casa părinților tăi? Ai terminat studiile? Ți-ai găsit un job full-time? Ai o relație stabilă? Ai devenit părinte? Te întreții singur? Cu cât reușești să aduni mai multe răspunsuri afirmative, cu atât ești mai aproape de a câștiga un loc la masa celor mari. Doar că masa asta a fost pusă acum vreo jumătate de secol, și aparent, nimeni nu se sinchisește să te întrebe dacă ai alte preferințe culinare sau dacă-ți permiți să plătești meniul.

Bineînțeles că aș fi vrut un avocado toast și o matcha, doar sunt un millennial, fac parte din generația leneșă, răsfățată, care are impresia că i se cuvine totul și care pare că a picat la examenul de maturitate. „ME ME ME GENERATION”, după cum scria Joel Stein pe coperta revistei Time acum vreo zece ani. Dar oare incapacitatea de a ne purta pe deplin ca niște adulți se datorează doar atitudinii noastre egocentrice sau e o reflexie a timpurilor pe care le trăim?

Dacă analizăm indicatorii de mai sus, un lucru e clar: ca să devii adult ai nevoie de bani. Iar în cazul în care mai trebuie să aduc aminte cuiva, ultimii patru ani nu au fost tocmai ușori din punct de vedere economic. Doar în 2020, 114 milioane de oameni și-au pierdut locul de muncă în urma pandemiei de coronavirus. Doi ani mai târziu, Rusia a invadat Ucraina, declanșând un șoc masiv în economia mondială, și așa zdruncinată de criza sanitară. Potrivit Băncii Centrale Europene, inflația globală a crescut de la 0,3 % în 2020 la 2,6 % în 2021 și apoi la 8,4 % în 2022. În România, lucrurile au stat chiar mai prost. În iunie 2022, inflația a urcat la 15,1% (cea mai mare creștere din ultimii 20 de ani), iar anul trecut țara noastră a avut a doua cea mai mare inflație din UE (7%).

Cei mai tineri millennials au 27 de ani. Dacă presupunem că au studii superiore și că au făcut și un master, asta înseamnă că au ieșit de pe băncile facultății fix acum patru ani, când piața muncii era în cel mai mare colaps de la Marea Criză Economică încoace. Dar de ce ne-am crampona în astfel de detalii? Indiferent de contextul socio-economic în care te afli, trebuie să respecți paradigma. Odată ce ai terminat studiile, e timpul să pleci de acasă, să-ți găsești un job și să devii independent financiar.

Să nu luăm însă în calcul doar cazurile extreme. Să zicem că ai 30 și ceva de ani și că ai reușit să ai un job stabil în ultimii ani. Nu mai ești entry level, deci e posibil să câștigi, în sfârșit, niște sume mai decente. Mai exact 4.593 de lei, adică salariul mediu din România. Cum situația e cu adevărat prosperă, gândul că trebuie să deții o casă devine din ce în ce mai apăsător. Iar asta înseamnă un împrumut la bancă pe 30 de ani și o rată lunară medie de 2.000 de lei. Brusc îți dai seama că masa adulților e prea scumpă și că tu de-abia îți permiți să mănânci la un fast-food.

Chiar și în situația în care câștigi mult peste media din România, nu ai cum să nu te gândești dacă achiziționarea unei proprietăți, acest indicator care te trece pe lista adulților, e într-adevăr o decizie bună. În doar câțiva ani, generația millennials a asistat la o pandemie, la mai multe războaie și la un genocid. Ce anume din contextul actual ar trebuie să-ți insufle încredere, siguranță? „Viața e devenit atât de imprevizibilă, încât mi-e teamă că, peste câțiva ani, o să fiu în poziția în care să nu îmi mai permit acea rată la bancă”, îmi spune Alexandra, în vârstă de 35 de ani. „Ce o să se întâmple atunci? Pe cine o să mă pot baza că o să mă ajute și o să mă scoată din încurcătură?”. Și nu e singura care vede așa lucrurile. Georgiana, 31 de ani, recunoaște că „un credit pe o perioadă îndelungată de timp mă sperie destul de tare. E o responsabilitate care nu prea are cum să nu te înspăimânte, date fiind vremurile în care ne aflăm”.