ELLE FENOMEN: Ce plantăm noi, cu mâinile noastre

Grădinile urbane au rămas, în ciuda avantajelor și necesității lor evidente, un fenomen izolat în România. Post-pandemie, lucrurile s-ar putea schimba.

ELLE FENOMEN: Ce plantăm noi, cu mâinile noastre

Între Strada Pajurei și Kaufland Bucureștii Noi există o alee îngustă pe care nu prea ai cum s-o bagi de seamă decât dacă te sprijini de zidul hipermarket-ului, ca să te legi la șireturi. E puțin probabil ca pomișorii fructiferi sau tufele de mur, zmeur și agrișe de pe bucata de pământ care mărginește aleea să fie recognoscibile sau măcar evidente într-o zi de început de martie, dar acolo începe, practic, o grădină urbană comunitară creată, în 2017, odată cu proiectul Grădinescu.

Florin, care stă într-un bloc de peste drum și vine zilnic la grădină, îmi face turul. În capătul aleii, e un mic spațiu de co-working. În spatele hipermarket-ului se află un spațiu de joacă pentru copii și un ecran de proiecții care, pe timp de vară, devin punct de atracție pentru familiile din cartier. Dincolo de ele, nebănuită vederii și protejată de un gard, este grădina în sine, cu loturi ca niște căldări mari de lemn, aliniate orizontal pe mijloc, și marcate cu tăblițe cu numele celor care le-au adoptat. Al lui Florin este în lateral, lângă magazia de unelte. Nu a mai pus acolo decât ceapă, usturoi și rozmarin, pentru că la ele nu atentează dăunătorii de pe terenul abandonat de alături, în frunte cu ploșnițele care tind să radă tot, începând de prin iulie.

Florin vine zilnic pentru că și-a asumat bunăstarea grădinii, de la tunderea ierbii și a copăceilor, la verificarea răsadurilor de roșii și ardei din solarul din capăt, dar și pentru că a instalat acolo o volieră cu peste 20 de porumbei pe care îi antrenează și cu care speră să participe în curând la concursuri. Grădina e locul unde petrece timp în aer liber cu soția și cele două fiice ale sale și unde schimbă noutăți cu ceilalți grădinari de 30-40 de ani. Este și locul unde în serile calde ale anului se serbează zile de naștere, se organizează evenimente culturale și ateliere, și se celebrează și împart micile recolte de căpșune, plante aromatice sau flori.

Grădinescu este un proiect implementat de Institutul de Cercetare în Permacultură din România, la solicitarea Kaufland, care, în 2017, a vrut să transforme niște spații de care dispunea pe acoperișuri, în parcări sau în spatele magazinelor din București. Grădinile sunt concepute pentru a fi îngrijite de locuitorii orașului, cu supervizarea și îndrumarea echipei Grădinescu.

Omul care a făcut totul să se întâmple este Ionuț Bădică, un absolvent de Construcții care conduce și a co-fondat Institutul. Ionuț a făcut prima grădină din viața lui în 2010, în curtea unui azil de bătrâni din Voluntari, împreună cu niște prieteni și viitoarea lui soție. Atunci și-a dat seama că o grădină comunitară nu înseamnă numai dedicare și multă muncă fizică, ci și constante fricțiuni. Altfel spus, „că nu e neapărat despre crescut legume, e despre relații umane și cum poți să le gestionezi.”

În 2012, și-a luat un sabatic și s-a mutat la casa bunicilor, în Vrancea. Intrase în contact cu permacultura și voia să vadă dacă poate pune în practică principiile ei. Voia să vadă, de asemenea, dacă i-ar plăcea să trăiască la țară, așa că din februarie până în toamnă, principala lui grijă a fost grădina de 2.000 de metri pătrați în care a pus roșii, castraveți, fasole, morcovi și plante aromatice. „M-am întors la finalul anului în București cu siguranța că orice s-ar întâmpla, pot să cresc singur hrană”, spune. „Și asta îți dă o putere sistemică, o ai în tine.”

A intrat, la întoarcere, în proaspăta Transition Towns România, o mișcare de tip grassroots care își propunea să faciliteze tranziția comunităților locale către un trai mai sustenabil și mai integrat în natură. Și-a propus să colaboreze cu o școală din București pentru crearea unei grădini și a găsit o parteneră de nădejde în directoarea Violeta Dascălu, de la Școala „Ferdinand I”. Așa a luat naștere Grădina din curtea școlii, un proiect de weekend în care erau implicați în special copii din ciclul primar. „Primii trei ani au fost fantastici”, spune Ionuț. „Era o frenezie. Am crescut cu copiii ăia.”

Cei 15-20 de mici grădinari au învățat făcând, cu obiectivul ca, din primăvară, să poată pune în salată legume crescute de ei. Cu o finanțare de la primăria de sector, Ionuț a antrenat ulterior întreaga școală în amenajarea unui spațiu cu design specific permaculturii, care a ajuns să includă și o sală de clasă în aer liber.

Tot în perioada aia, la invitația curatoarei Raluca Voinea, a amenajat grădina galeriei Tranzit din București, un spațiu în care vreo 20 de oameni, majoritatea artiști, împărțeau nu numai responsabilități și mici loturi, ci și weekend-uri petrecute gătind și socializând.

Apoi, în 2017, a venit mesajul de la CSR-ul Kaufland. Așa a început Grădinescu, un proiect cu aproximativ 10 angajați, o mână de zilieri, și o rețea de nouă grădini construită într-un ritm nebun, în mai puțin de un an, din Bucureștii Noi până pe Barbu Văcărescu, și incluzând și spațiile din jurul a două școli. „Trebuia să ne oprim din a construi și să dăm mai departe grădinile oamenilor”, spune Ionuț, punctând că nu crede că ar mai putea repeta vreodată experiența.

Au început cu mici întâlniri comunitare, dar încredințarea responsabilității nu e ușoară. Oamenii care își luaseră loturi, pe sistemul „primul venit, primul servit”, nu fuseseră și cei care construiseră grădina. Ca să și-o asume, trebuia să treacă timp. „Să le facilitezi accesul la scule și utilități, la know-how, să stai cu ei și să faci un pic de babysitting până când ei să zică: ‘Asta e grădina mea. Asta e grădina noastră.'”

Într-un oraș ca Bucureștiul, crede Ionuț, contează mult proximitatea. E puțin probabil ca oamenii să parcurgă regulat distanțe mari, cu impedimentele aferente. De-asta Grădinescu Bucureștii Noi, unde oamenii din cartier au transformat spațiul într-un parc numai al lor, e un exemplu de reușită.

Citește continuarea în ELLE APRILIE 2021!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
peroz.ro
substantial.ro
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle