Pilula de a doua zi

In ziua de azi, nici macar la circ acrobatii nu mai evolueaza fara plasa de siguranta. Cu atit mai mult in sport, in afaceri si in dragoste ai nevoie de un plan de rezerva.

Pilula de a doua zi

Imagineaza-ti ca in mijlocul unei nopti pasionale, prezervativul partenerului tau se rupe. Sau ti se deplaseaza diafragma. Sau rea­lizezi ca, printr-o teribila fatalitate, ai uitat sa-ti iei pilula contraceptiva… Restul noptii se scurge intr-o stare de panica cumplita. Stii ca exista un risc maxim de a ramine insarcinata si nu esti pregatita nici financiar si nici psihic pentru cresterea unui copil. Ti s-a spus, inca din copilarie, ca ai libertatea de a alege intre atitea optiuni minunate. Dar de data aceasta lucrurile au scapat de sub control si te simti coplesita, vinovata. Ei bine, cuvintul vinovatie nu face casa buna cu maternitatea. Si nici greseala sau egoism nu au ce cauta in vocabularul unei mame.

Ce faci? Ce optiuni „minunate” iti ramin? Umpli dulapiorul din baie cu teste de sarcina si joci in fiecare dimineata „ruleta ruseasca“? Te „consolezi“cu posibilitatea unui avort? Recurgi la metode empirice? Gratie noilor tehnologii mai exista o alternativa: contraceptia de urgenta sau asa-numita „pilula de a doua zi”, o pastiluta cu o concentratie mare de hormoni (mult mai mare decit in contraceptivele obisnuite), ce trebuie administrata intr-un interval de maximum 72 de ore de la actul sexual, pentru a preveni o sarcina nedorita.

In functie de faza ciclului menstrual in care se afla femeia la momentul respectiv, aceasta pilula fie previne ovulatia, fie impiedica implantarea ovulului fertilizat in uter. Actiunea ei este bine delimitata in timp (imediat dupa actul sexual neprotejat sau dupa o agresiune sexuala) si are efecte secundare neglijabile. Desi eficienta ei este foarte bine cotata, in cazul in care sarcina totusi se instaleaza, nu exista nici motive de ordin biochimic sau date stiintifice care sa sugereze ca ar avea efecte adverse asupra fetusului.

Pastiluta miraculoasa exista de mai multa vreme pe piata, dar pina acum nu s-a facut mare vilva in jurul ei, desi, date fiind imensele implicatii economice si sociale ale unui numar ridicat de sarcini neintentionate, noile optiuni de contraceptie (in special cele care ofera femeilor o a doua sansa) sint evident necesare. Conform datelor furnizate de Institutul Guttmacher, in Statele Unite se inregistreaza anual peste 3 milioane de sarcini neintentionate. Jumatate dintre ele se finalizeaza cu un avort. In 1995, in raportul Cele mai bune intentii: Sarcina neintentionata si bunastarea copiilor si a familiilor, Institutul de Medicina din Statele Unite declara sarcina neintentionata „o problema frecventa si foarte raspindita, care devine o povara grea pentru copii, barbati, femei si familie in gene­ral” si pleda pentru „abordarea agresiva a accesului crescut la contraceptie si la dezvoltarea unor noi metode de contraceptie, atit pentru femei, cit si pentru barbati”.

Fara a se vrea un substitut al metodei contraceptive curente (este mai putin eficienta decit metoda anticonceptionala curenta si nu asigura protectie impotriva virusului HIV sau a bolilor cu transmitere sexuala), in situatii de criza, pilula de a doua zi poate juca un rol important ca sustinator al altor metode. Pur si simplu, ne da o a doua sansa.

In urma unui studiu clinic multi-centru dublu orb de mare am­ploare, la care au participat 1.998 de femei, s-a dovedit ca noua generatie de contraceptive de urgenta poate reduce riscul de sarcina de la 8% la aproximativ 1%. Dupa un singur contact sexual neprotejat, folosirea co­recta a comprimatelor Plan B reduce riscul de sarcina cu 89%.

Prima metoda contraceptiva de urgenta a fost folosita in anii ‘60, cind Dr. Ary Haspels, un renumit medic olandez, un adevarat deschizator de drumuri in planning-ul familial, a ad­mi­nis­trat doze crescute de estrogen, du­pa actul sexual neprotejat, unei ado­lescente de 13 ani, ce fusese violata. Acesta avea sa devina primul tip de tratament de urgenta standard al hormonilor steroizi pentru prevenirea sarcinii.

Alte tratamente similare au urmat curind. La mijlocul anilor ‘70, medicul canadian Albert Yuzpe a facut o serie de cercetari privind folosirea unei doze combinate crescute de pilule anticonceptionale orale, estrogeni-progestina (etinil estradiol plus levonorgestrel). Timp de 25 de ani, tratamentul Yuzpe a devenit tratamentul standard in contraceptia de urgenta administrata dupa un singur contact sexual neprotejat. Azi este rar folosit in aproape toate tarile, deoarece are efecte secundare neplacute.

La inceputul anilor ‘80, cercetatorii din mai multe tari au initiat o serie de studii in care au folosit levonorgestrel, in doze variate, pentru tratamente de rutina in contraceptia de urgenta. Rezultatele primelor cercetari au aratat ca o singura doza de 0,75 mg de levonorgestrel, luata la scurt timp dupa actul sexual, are o eficienta ridicata in prevenirea sarcinii, dar favorizeaza o incidenta crescuta a tulburarilor menstruale, daca aceasta doza e folosita ca metoda contraceptiva curenta.

Primul studiu comparativ, sponsorizat de Organizatia Mondiala a Sanatatii, la care au participat 834 de femei din Hong Kong, a dovedit ca levonorgestrelul, folosit in interval de 48 de ore de la contactul sexual neprotejat, a fost mai eficient decit tratamentul Yuzpe si a generat mult mai putine efecte adverse. Rezultatele acestui studiu au fost confirmate ulterior de un altul, de data aceasta condus direct de OMS, desfasurat in 21 de centre din 14 tari, in care au fost implicate1.998 de femei. Rezultatele lui, publicate in 1998 in revista Lancet, au demonstrat ca tratamentul cu levonorgestrel (prima doza de 0,75 mg se administreaza la maximum 72 de ore de la contactul sexual, iar doza se repeta la 12 ore de la admi­nistrarea primei pilule) este bine tolerat, iar eficienta lui este cu atit mai mare cu cit se administreaza mai re­pe­de dupa contactul sexual neprotejat.

Nu se cunoaste cu exactitate mecanismul de actiune al contraceptivelor de urgenta de generatie noua. Se presupune ca levonorgestrelul (substanta activa) actioneaza in principal prin prevenirea ovulatiei sau prin interferenta cu procesul de fertilizare (modifica transportul tubular al spermei si/sau al oului) si poate modifica endometrul (mucoasa care captuseste suprafata interna a uterului), inhibind implantarea. Dar odata ce aceasta a inceput, eficacitatea tratamentului inceteaza.

Dupa ce s-a instalat sarcina, pilula de a doua zi nu o poate intrerupe si nici nu poate provoca avortul. Date fiind potentialul urias de a preveni sarcina nedorita, lipsa unor riscuri medicale serioase si bio­disponibilitatea de 100% (prin administrare orala este absorbit rapid si complet), contraceptia de urgenta mo­derna, cu levonogestrel, se poate prescrie ori de cite ori este nevoie.

Totusi nu se recomanda ca tratament contraceptiv de rutina pentru femeile active din punct de vedere sexual. Rata de succes (sau insucces) a pilulei de a doua zi este calculata pentru o singura utilizare. Folosita in mai multe ocazii, riscul unui esec creste consi­derabil. In plus, inca nu s-a intreprins nici un studiu formal privind efectul alimentelor asupra absorbtiei levonogestrelului si nici nu exista studii publicate privind inte­ractiunile dintre acest medicament si un altul. E fabulos ca avem puterea de a manipula natura. Problema e sa o facem cu discernamint, numai atunci cind e cu adevarat nevoie.

Sa nu confundam pilulele contraceptive cu bomboanele M&M. „Estrogenul si progesteronul sint hormoni steroidieni, care patrund in nucleul celulelor si le pot modifica ADN-ul. Iar echilibrul hormonal in organismul unei femei este extrem de delicat ”, spune Dr. Francisc Bellino, director asociat la National Institute on Women Health. „Ca intr-o or­chestra, instrumentele trebuie sa se auda la intensitatea potrivita, in momentul potrivit. Daca incepi sa improvizezi, poti transforma o partitura superba intr-una infernala.” Iar asta ar fi, cu adevarat, o imensa greseala.

Lioara Bradu

Foto: Shutterstock

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Antena 1
Publicitate
substantial.ro
Unica.ro
Mai multe din health & diet