ELLE FENOMEN: Femei în muzică: 5 povești din spatele scenei

În industria muzicală adesea percepută ca un teren al creativității și al exprimării libere, femeile din spatele scenei joacă un rol esențial, dar adesea insuficient recunoscut. Pornind de la un studiu care evidențiază discriminarea la care sunt supuse femeile din industrie la nivel global, ne-am întrebat cum arată de fapt peisajul muzical românesc.

Dacă ar fi să mă gândesc la un domeniu profesional în care vibrațiile pozitive se resimt la aceeași forță precum ritmurile unei melodii bune, atunci cu siguranță îmi vine în minte industria muzicală. Pentru mulți iubitori de muzică și vibe bun pare că un job în domeniu, fie că vorbim despre producție, compoziție, parte tehnică sau orice altceva, este un vis împlinit. Și, totodată, pare că rezultatele acestora sunt mai vizibile decât în alte câmpuri de activitate, mai ales dacă vorbim despre cele a căror muncă le aduce în lumina reflectoarelor, asigurându-le bani, faimă și dragostea miilor de fani.

Totuși, în 2024, încă ne confruntăm cu o realitate neplăcută: la nivel global, deseori ies la iveală probleme legate de siguranța și egalitatea femeilor care activează în industria muzicală. Abuzurile și discriminarea sunt chestiuni pe care femeile le întâlnesc în toate domeniile, iar lipsa de măsuri adecvate pentru combaterea acestor fenomene, precum și prejudecățile ce însoțesc activitatea lor în muncă le expun la riscuri. În România nu se vorbește despre studii concrete realizate local, însă nu e deloc deplasat să ne întrebăm cât de departe suntem de aceste realități, inclusiv în industria muzicală.

Am ajuns la această întrebare lecturând recent câteva articole care mi-au atras atenția și m-au făcut să interoghez modul în care sunt privite femeile din industrie. Raportul de referință „Misogyny in music” al parlamentarilor britanici din Comisia pentru femei și egalitate, publicat la 30 ianuarie, oferă o imagine tulburătoare asupra discriminării de gen, a hărțuirii sexuale și a abuzurilor din întreaga industrie muzicală. Persoane implicate în anchetă au vorbit despre limitarea oportunităților, lipsa de sprijin, discriminarea de gen, hărțuirea sexuală, agresiunea și remunerarea inegală. Acordurile de confidențialitate au fost evidențiate ca o practică menită să reducă la tăcere victimele și să protejeze agresorii, permițând abuzatorilor sexuali să rămână necontrolați în cadrul industriei. Raportul a subliniat, de asemenea, că aceste provocări sunt mai frecvente în cazul femeilor care se confruntă cu bariere precum discriminarea rasială.

Studiul Be The Change: Gender Equality in the Music Industry, prezentat de Believe și TuneCore, în colaborare cu MIDiA Research, și publicat în Billboard în martie 2024, prezintă opiniile a 4.146 de profesioniști din industria muzicală prin intermediul unui sondaj global online realizat la finalul lui 2023. Constatările indică faptul că, în timp ce femeile și persoanele non-binare fac progrese în domeniul muzical, acestea percep în continuare industria ca fiind discriminatorie pe baza genului. Mai exact, 49% dintre femei și 41% dintre persoanele non-binare resimt discriminare de gen, comparativ cu doar 16% dintre bărbați.

Dar cum stă treaba la noi? Se spune că industria a progresat semnificativ în ultimii 30 de ani, cu mai multe femei implicate direct în procesul de creație, dar și în poziții de conducere. Dacă în urmă cu câțiva ani ar fi fost mai dificil pentru o femeie să-și croiască un drum bine definit în domeniu și „să iasă în față”, vremurile noi par că vin cu o altă abordare.

Am vrut să aflu detalii despre fenomen direct de la persoane active în industria muzicală românească, așa că am stat de vorbă cu Anamaria Hâncu (Communication Manager), Diana Munteanu (Head of Label), Sânziana Pantazi (Creative Director), Andra Brebu (Songwriter) și Beatrice Păun (Director of photography), curioasă să știu cum arată, pentru ele, industria de acum.

Cariera impresionantă de care se bucură acum Anamaria Hâncu este un exemplu indiscutabil de succes. În 2011, a început să lucreze în industria muzicală prin intermediul mișcării sociale „Let’s Do It, Romania!”. Inițial, a fost co-fondatoare a proiectului și a făcut parte din echipa de comunicare, ca voluntar. A fost recrutată ulterior în echipa de PR care o reprezenta pe INNA, unde a îndeplinit de-a lungul timpului diverse roluri, inclusiv cele de PR Executive și Manager PR. Mai apoi, a contribuit la înființarea Global Records, unde a ocupat mai multe poziții, inclusiv Project Manager și Talent Manager. Din 2021, Anamaria a devenit colaboratoare și Communication Manager pentru INNA, Antonia, Nicole Cherry și Delia. De asemenea, a fost PR&CSR Manager pentru SAGA Festival și a participat la organizarea celui mai mare concert caritabil din România, We Are One, care a strâns un milion de euro pentru poporul ucrainean afectat de război. Începând din decembrie, s-a alăturat echipei UNTOLD Universe ca PR Manager pentru Neversea și CSR Manager pentru toate festivalurile din grup (UNTOLD, Neversea, Massif și UNTOLD Dubai).

„Faptul că este un mediu dinamic, în continuă mișcare și transformare, atrage după sine provocări. Și cred că, dacă nu ești dispus să fii flexibil și să accepți că nu toate se vor întâmpla fix așa cum au fost planificate, atunci nu e locul potrivit pentru tine”, susține Anamaria. Deși face parte dintr-o industrie pe care o consideră challenging, Anamaria spune: „Sincer, nu am simțit că trebuie să îmi fac loc, ci mai degrabă să învăț, să demonstrez, să fiu din ce în ce mai bună, să cunosc din ce în ce mai bine domeniul. Am fost mereu atentă cum se întâmplă lucrurile la nivel internațional și pot spune că am asistat și contribuit la profesionalizarea industriei, care era destul de diferită atunci când am intrat eu în această lume. Și chiar simt că am primit sprijinul necesar să mă dezvolt de la echipele din care am făcut parte, ceea ce am oferit și eu de fiecare dată înapoi, cât de bine am știut și putut. Din fericire, nu am fost vreodată în ipostaza să mă simt inferioară pentru că sunt femeie, am simțit de fiecare dată că îmi este ascultat punctul de vedere și respectată poziția, apreciată munca. Atât din partea colegilor, cât și din partea artiștilor. În același timp, în industria muzicală din România sunt destul de multe femei în poziții cheie și cred că este dificil să ne fie ignorate aportul și meritele.”