Ghidul tău pentru o inimă sănătoasă la menopauză

Pentru multe femei, menopauza marchează începutul unor schimbări care depășesc bufeurile sau tulburările de somn.

Pentru multe femei, menopauza marchează începutul unor schimbări care depășesc bufeurile sau tulburările de somn. Riscul de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare crește semnificativ în această perioadă, iar acest lucru nu este doar o posibilitate, ci o realitate biologică ce necesită o atenție sporită asupra semnelor pe care corpul ni le transmite. Scăderea nivelului de estrogen afectează elasticitatea vaselor de sânge, metabolismul lipidic și funcția inimii, ceea ce poate duce la apariția timpurie a unor probleme subtile, adesea trecute cu vederea.

Ce simptome ar trebui să ne pună pe gânduri? Care sunt factorii de risc pe care nu avem voie să-i ignorăm? Și, mai ales, ce putem face concret pentru a ne menține sănătatea inimii după vârsta de 40 de ani? Am discutat despre toate aceste aspecte esențiale cu Dr. Maria Antoneta Butnaru, medic specialist cardiolog la Policlinica Regina Maria Suceava.

ELLE: Se vorbește des despre bufeuri și schimbări hormonale, dar prea puțin despre „inima la menopauză'. Cum ne avertizează inima că trecem printr-o transformare hormonală?

Dr. Butnaru Maria Antoneta: La menopauză, inima devine predispusă la diferite afecțiuni deoarece femeia pierde cel mai important hormon: estrogenul. Pe perioada de vârstă fertilă a femeii, acest hormon ușurează munca inimii prin faptul că asigură dilatarea tuturor vaselor din organism, astfel încât tensiunea rămâne scăzută, iar efortul depus de inimă este redus. În momentul instalării menopauzei, ca efect secundar al scăderii estrogenului, apare hipertensiunea arterială. De asemenea, estrogenul gestionează mult mai bine colesterolul, eficientizează utilizarea acestuia, și scade astfel depunerile la nivelul vaselor.

În momentul în care inima își pierde aliatul' hormonal, factorul protector – estrogenul, începe să transmită semnale de avertizare prin creșterea tensiunii arteriale și apariția durerilor anginoase (ca rezultat al bolii ischemice), apărute pe fondul depunerilor de colesterol la interiorul vaselor.

ELLE: Poate fi menopauza un „declanșator tăcut' pentru bolile de inimă? Care sunt semnele sau simptomele pe care femeile tind să le ignore, dar care ar trebui investigate?

Dr. Butnaru Maria Antoneta: În primul rând, variațiile tensiunii arteriale – în timpul menopauzei și post-menopauză, vasele de sânge devin mai puțin elastice, mai rigide, iar coloana de sânge exercită o presiune mai mare asupra pereților vaselor, care determină creșterea tensiunii arteriale.

Mai apoi, apar modificări ale metabolismului lipidic, manifestate prin creșterea trigliceridelor, creșterea LDL-colesterolului și scăderea HDL-colesterolului, factori care contribuie la riscul cardiovascular. Și în ultimul rând, se observă o tendință de creștere în greutate, cu favorizarea depunerilor corporale de grăsime, în special la nivel abdominal, dar și o creștere a rezistenței la insulină, ce face ca multe femei să devină mai susceptibile la diabetul zaharat și pentru care trebuie monitorizate variațiile glicemiei.

ELLE: Există diferențe în modul în care apar bolile cardiovasculare la femei, comparativ cu bărbații, mai ales după menopauză?

Dr. Butnaru Maria Antoneta: Scăderea producției de estrogen în menopauza naturală sau indusă a fost considerată, de mulți cercetători, drept cauza principală a creșterii riscului cardiac și se asociază cu multiple efecte negative asupra inimii, vaselor de sânge, sistemului fibrinolitic și al celui de coagulare. Să nu uităm, însă, că debutul bolii coronariene apare, de obicei, cu 10–20 de ani mai târziu la femei decât la bărbați.

ELLE: În ce mod afectează calitatea somnului riscul cardiovascular la menopauză? Ce legături sunt între insomnii, apnee de somn și tensiune arterială?

Dr. Butnaru Maria Antoneta: Somnul este o stare fiziologică, periodică și reversibilă. În general, ne petrecem o treime din viață dormind, astfel încât cercetătorii au considerat important să determine efectele somnului asupra aparatului cardiovascular. Durata somnului mai mică de 6 ore sau mai mare de 9 ore determină tulburări ale metabolismului glucozei, ale tensiunii arteriale și crește inflamația.

Un studiu efectuat pe 4.000 de participanți de vârstă medie, a luat în considerare istoricul medical, parametrii biologici, markerii de inflamație și obiceiurile alimentare, analizând asocierea dintre durata și fragmentarea somnului și ateroscleroza subclinică. Concluzia a fost că persoanele care dormeau sub 6 ore sau aveau un somn fragmentat prezentau leziuni coronariene subclinice mai avansate, semnificativ din punct de vedere statistic, comparativ cu grupul de referință (cei care dormeau, în medie, 6–8 ore). De asemenea, aceștia prezentau frecvent și sindrom metabolic.

ELLE: Dacă ar fi să recomandați un „trio esențial' de obiceiuri zilnice pentru protejarea inimii după 50 de ani, care ar fi acelea – și de ce tocmai acestea?

Dr. Butnaru Maria Antoneta:

1/ O dietă echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și grăsimi sănătoase, precum cele din pește, avocado și nuci, cu evitarea alimentelor procesate și a celor bogate în grăsimi saturate.

2/ Activitate fizică regulată, de tipul exercițiilor cardiovasculare: mersul pe jos, alergarea, înotul, ciclismul – activități care întăresc sistemul circulator, controlează greutatea și reduc tensiunea arterială.

3/ Programarea unor vizite regulate la cardiolog, pentru a putea diagnostica la timp afecțiuni specifice ale inimii și aparatului circulator, prin teste de rutină, cum ar fi analizele de sânge, EKG-ul, ecocardiografia – monitorizând astfel sănătatea inimii și ajutând la identificarea precoce a factorilor de risc cardiovascular.

ELLE: Cum ar arăta un top 3 al miturilor care circulă despre menopauză? Ce ar trebui corectat în percepția publicului?

Dr. Butnaru Maria Antoneta:

1/ Un mit legat de menopauză este acela că o putem întârzia. Dar, din păcate, nu putem face nimic, deoarece menopauza presupune, de fapt, încetarea programată genetic a funcționării ovarului.

2/ Al doilea mit se referă la faptul că, dacă ai intrat în menopauză, ești într-un fel protejată și nu mai poți face cancer ovarian. Complet greșit, deoarece cât timp ovarele nu sunt eliminate chirurgical, există riscul de a face cancer ovarian.

3/ Și în final, un al treilea mit se referă la faptul că, dacă ovarele sunt „bune', nu avem de ce să ne gândim la menopauză. Dar, ceea ce trebuie știut este că trebuie să facem o analiză completă, cu anamneză, să integrăm simptomatologia și să facem o ecografie a ovarelor.

În cadrul Rețelei de Sănătate Regina Maria, femeile aflate în această perioadă de tranziție au acces la Centre de Management al Menopauzei, unde pot beneficia de evaluări complete, planuri de tratament personalizate și sprijin medical adaptat fiecărei etape prin care trec. Astfel, fiecare femeie are la dispoziție un cadru sigur pentru a discuta despre schimbările prin care trece și pentru a primi îndrumarea necesară de a naviga prin această perioadă încrezătoare.

Echipele multidisciplinare oferă îngrijire integrată, de la consultații ginecologice și endocrinologice, până la suport pentru sănătatea osoasă, cardiovasculară și emoțională, pentru ca fiecare femeie să traverseze această perioadă cu încredere și echilibru.

Descoperă mai multe despre centrele care oferă ajutor multidisciplinar femeilor aflate la menopauză accesând site-ul https://www.reginamaria.ro/menopauza.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro