Suntem tentati sa credem ca sucul de fructe este un elixir pentru sanatate. Adevarat sau fals?
Esti intr-un supermarket – nu are importanta care anume. Nu conteaza nici ora, nici ziua sau luna, nici cata lume este sau nu in jurul tau. Ideea e ca te afli in mijlocul raionului de bauturi racoritoare, pierduta in marea de portocale zemoase, mere lucioase, mango stralucitoare, ananas taiat in felii apetisante, banane, piersici, coacaze, toate stoarse, frumos ambalate si asezate in rafturi, pe echipe, in combinatii nelimitate. Etichetele iti promit o sanatate perfecta si o nutritie ca la carte: „Bea, spun ele, „si vei primi tot ce e mai bun pentru organismul tau'.
„Acum cincisprezece ani, prin racoritoare se intelegeau bauturi dulci, carbogazoase', spune Gary Hemphill, vicepresedinte la Beverage Marketing Corporation, o firma americana de cercetare si consulting in domeniu. „Astazi, majoritatea dintre noi intelegem prin racoritoare, sucuri naturale de fructe, si consideram ca aceasta este o alternativa mult mai sanatoasa'. Dar oare sucurile naturale sunt cu adevarat atat de teribile, extraordinare si fabuloase pe cat ne place sa credem? Cunosc un produs, suficient de popular pentru a-l numi celebru, care se lauda ca e facut din cele mai bune fructe de pe pamant („din cele mai sanatoase fructe, selectionate', parca asa suna textul din reclama). Altul promite sa-ti asigure tot necesarul de vitamina A si C, intr-o veritabila inflatie de substante hranitoare. Totusi, niciuna dintre variante nu contine mai mult de 25% suc de fructe, restul fiind apa, zahar si aditivi. Ups!!! Evident, asta nu inseamna ca toate sucurile de fructe sunt lipsite de valoare, din punct de vedere nutritiv.
Publicitate si celebritate nu inseamna in mod obligatoriu calitate (si viceversa). De exemplu, exista in comert un sortiment de suc de coacaze care, desi contine doar 27% fructe si are mai mult zahar decat coca-cola, asigura in procent de 100% necesarul zilnic de vitamina C si ajuta la combaterea infectiilor urinare. „Cand fructele sunt presate, cea mai mare parte a vitaminelor si mineralelor hidrosolubile sunt retinute in suc', spune Dr. Bill Schaefer, profesor asociat la Universitatea din Minnesota, catedra de nutritie.
In suc ajung si fitochimicalele, investite de nutritionisti cu mari virtuti in prevenirea si tratarea cancerului. Totul e sa-ti poti da seama care produse sunt bogate din punct de vedere nutritiv si care nu sunt nimic mai mult decat „junk food' (ceva artificial, pe romaneste). „Consumatorii ar trebui sa citeasca ambalajele si sa cumpere produsele in functie de compozitia scrisa pe eticheta', ne sfatuieste autoritatea pentru protectia consumatorului. Iata de ce ELLE a studiat varietatile infinite (pana la confuzie) de sucuri ce se gasesc pe piata, felul in care ele au fost obtinute si „criptogramele' de pe etichete, pentru ca, de acum inainte, sa-ti poti alege sucul preferat, in deplina cunostinta de cauza. Fie ca cel mai bun sa invinga!
Daca pe ambalaj scrie „100% suc de fructe' sau „all juice', inseamna ca acel suc este obtinut prin presarea sau stoarcerea unui fruct. Atentie, insa: nu te lasa pacalita de formule asemanatoare, de genul „real fruit', „100% vitamina C' sau „100% natural', cu care multi producatori isi impodobesc ambalajele, desi produsul in sine e diluat din belsug cu apa indulcita. Acestea nu sunt altceva decit speculatii de marketing. Deci ai cumparat un produs „all juice'. S-ar zice ca ai facut alegerea cea mai buna din punct de vedere nutritiv si ca, daca ai baut un pahar din acest suc, ai consumat deja una din cele cinci portii zilnice de fructe si legume, recomandate de nutritionisti. Ei bine, nu. Specialistii ne avertizeaza ca „100% suc de fructe' nu inseamna in mod obligatoriu „100% nutritiv'.
Un studiu recent, facut de Center of Science in Public Interest (cu scopul de a vedea in ce fel anumite sortimente de sucuri asigura cele 15 vitamine si minerale necesare in dieta zilnica) a descoperit ca sucurile cel mai des folosite in produsele 100% juice' (mere, pere, struguri) au valoarea nutritiva cea mai scazuta. Dar, chiar si in aceste conditii, ele raman o alternativa incomparabil mai sanatoasa decat bauturile carbogazoase, de exemplu. (Un studiu, facut la University of Wisconsin, a demonstrat ca sucul de struguri rosii poate reduce oxidarea colesterolului LDL – un factor de risc major pentru bolile de inima, iar un altul, facut la University of California, a aratat ca sucul de mere stimuleaza reversia efectelor negative ale aceluiasi LDL.) Doar ca, prin comparatie cu alte sucuri naturale (portocale sau grapefruit), aceste variante contin mai putini nutrienti vitali.
Dupa pasteurizare, sucurile extrase din fructe pot fi ambalate direct sau pot fi partial deshidratate si transformate in concentrati, urmand a fi ulterior reconstituite prin adaugarea de apa. Producatorii folosesc deseori aceasta formula, „not from concentrate' („nu e facut din concentrati') ca atu in strategia de vanzare. Din punct de vedere nutritional, insa, un suc facut din concentrat este aproximativ egal cu un stors „100% din fructe'. „Adevarata diferenta sta in perceptia si gustul consumatorului', explica Ansley Watson Jr, director executiv la USA Juice Products Association.
Aceasta categorie include toate produsele ce contin mai putin de 100% suc de fructe, este cea mai vasta si cunoaste o dezvoltare uluitoare. Aceste bauturi sunt facute din suc de fructe (intr-o concentratie ce variaza de la 1% pana la 91%, in functie de produs), plus apa indulcita. Daca vrei sa stii ce cumperi, nu trebuie decat sa citesti compozitia, inscrisa pe ambalaj. Daca esti grabita si nu ai timp de verificari, cel putin tine cont de urmatorul cod de cuvinte: „punch', „cocktail', „drink', „adaos' sau orice alta formula, cu exceptia „suc de fructe', inseamna apa, zahar si aditivi. Adica mai putin de 100% fructe.
Partea grea apare atunci cand trebuie sa-ti dai seama ce nutrienti primesti cu adevarat. De obicei, sucurile bogate, nutritive (si scumpe), de genul zmeura sau mango, sunt diluate cu sucuri mai putin valoroase (si implicit mai ieftine), de exemplu mere si struguri albi (chiar daca numele si ambalajul incearca sa te faca sa crezi altceva). Pune la indoiala reclama, citeste eticheta si afla adevarul.
A imbogati un suc de fructe cu nutrienti este o abila strategie de marketing. O bautura ce contine doar 10% suc de portocale, de exemplu, sau una care este facuta in cea mai mare parte din suc de mere, pere sau struguri nu contine, in mod natural, o cantitate prea mare de vitamina C. Adaugand, insa, acid ascorbic, producatorii se simt indreptatiti sa sustina ca produsul lor iti asigura intregul necesar de vitamina C, amanunt placut urechilor oricarui consumator. „Totul e o cacealma', spun nutritionistii. „Doar adaugand unui suc vitamina C, nu inseamna ca l-ai tranformat intr-un superaliment', spune Dr. Jeanne Goldberg, director la Center on Nutrition Communication, din cadrul Tufts University School of Nutrition Science and Policy, din Boston.
Totusi, chiar si cei mai sceptici dintre specialisti sunt de acord ca aceasta varianta e mai buna decat nimic. Produsele imbogatite (de exemplu, sucul de portocale imbogatit cu calciu) reprezinta o modalitate confortabila de a lua un anume supliment nutritiv, sub forma unui aliment agreabil, care oricum face parte din dieta zilnica. Se pare ca si consumatorii sunt de aceeasi parere. Pretutindeni in lume s-a inregistrat o crestere remarcabila a vanzarilor acestei categorii de sucuri (fortified), fapt datorat, in opinia specialistilor, in mare parte popularitatii pe care celebrul Minute Maid Orange Juice Calcium Enriched o are pe piata americana de mai bine de un deceniu.
Mmmmm! Suna imbietor? Ei bine, afla ca „fresh squeezed' sau „proaspat stors' este, potential, cea mai nesanatoasa alegere, prin simplul fapt ca microbii nu sunt distrusi prin pasteurizare si prelucrare. Chiar daca sucul a fost preparat in fata ochilor tai, intr-un bar, fructele din care a fost extras pot fi contaminate (fara sa stii) cu bacterii periculoase pentru organism. Ce garantii ai atunci pentru sucurile nepasteurizate cumparate din supermarket sau din piata? Nu exista nici o posibilitate de control si nu ai garantia ca in procesul de fabricare au fost respectate toate standardele de igiena. De exemplu, daca merele au stat depozitate cateva zile inainte de a fi stoarse si nu au fost spalate corespunzator, pe coaja lor (si implicit in sucul din paharul tau) pot exista nenumarate culturi de bacterii.
Specialistii sunt de acord ca mare parte dintre sucurile proaspat stoarse pot fi perfect sanatoase si ca pericolul de imbolnavire, in multe cazuri, nu e mai mare decat daca ai manca fructe nespalate, direct de pe taraba din piata. Dar nimeni nu poate uita ca, din cauza sucului de mere nepasteurizat, un numar mult prea mare de copii s-au imbolnavit cu E.coli (o boala mortala). La urma urmei, precautia e cea mai buna masura de protectie. Iata de ce, la ora actuala, oamenii de stiinta cauta metode noi (inghetarea sucurilor in conditii controlate, expunerea lor la raze ultraviolete, dezinfectarea lor in ozon), prin care bacteriile periculoase sa fie distruse, fara a se pierde, insa, savoarea fructului in sine. Cea mai noua descoperire le apartine cercetatorilor de la Kansas State University, care au observat ca, adaugand scortisoara in sucul de mere, se poate controla contaminarea cu E.coli. Daca scortisoara se combina cu un conservant obisnuit, numarul de bacterii se reduce pana la un nivel indetectabil. Oricum, pana ce o descoperire senzationala ne va aduce solutia ideala de conservare si sterilizare, specialistii recomanda consumul sucurilor pasteurizate, pentru siguranta sanatatii noastre.
Concluzia e una singura: indiferent de tipul de suc pe care il preferi, chiar si cel mai sarac din punct de vedere nutritiv iti poate aduce beneficii pentru sanatate. Totusi, nu privi paharul din fata ta ca pe o nirvana nutritionala si nu-l considera un substitut pentru un fruct real. „Toate studiile care au concluzionat ca fructele sunt recomandate pentru mentinerea unei stari optime de sanatate au fost facute tinand cont de compusii existenti in intregul fruct, nu doar in suc', spune Dr. Rosalind Coleman, profesor de nutritie si pediatrie la University of North Carolina, School of Public Health in Chapel Hill. „In plus, adauga ea, „mancand un fruct intreg, nu numai ca beneficiezi de un aport esential de vitamine, minerale si fibre, ci, mai ales, de o savoare irepetabila si inimitabila.' O.K.! O.K! Am inteles: de acum incolo vom manca fructe (spalate) si vom bea sucuri (pasteurizate).
Te afli in fata unui raft cu sucuri de fructe. Cum faci selectia intre minuni si minciuni?
– Alege fructe bogate din punct de vedere nutritiv. Sucul de portocale, grapefruit sau prune este de 3 pana la 9 ori mai bogat in vitamine si minerale decat sucul de mere, pere sau struguri.
– Ignora partea din fata a ambalajului, care de cele mai multe ori este frumos decorata, apetisanta si exuberanta. In schimb, citeste cu atentie eticheta de pe spate, care contine valorile nutritive si compozitia exacta a produsului.
– Fii sceptica cu toate promisiunile nutritive. Daca se sustine ca o bautura este imbogatita cu vitamine, cel mai bine e sa citesti ingredientii pe care-i contine. Decat sa dai banii pe un suc de fructe, facut in cea mai mare parte „high-fructose corn syrup' si suplimenti de vitamine, e mai bine sa inghiti o pastila de multivitamine, cu un pahar de apa indulcita.
– Numara caloriile. „De cele mai multe ori nu ne dam seama cat de usor poti depasi numarul de calorii zilnice, cu un singur pahar de suc, spune Dr. Jeanne Goldberg, de la Tufts University. Cand cumparatorii au ridicat aceasta problema, producatorii au raspuns cu produse noi, de genul Diet Coke, Diet Snapple, care contin de la 0 la 10 calorii pe doza.
– Atentie la cantitate! O portie de suc are 250 de grame, dar, in mod normal, un pachet sau o sticla contine de patru ori aceasta cantitate, care inseamna deja mult mai mult. „Si in aceasta privinta, ca in orice altceva, moderatia este cheia succesului', crede Dr. Mary Darling, nutritionist la University of Minnesota.
Arhiva revistei ELLE
Foto: Fresh made orange juice in the glass from Shutterstock