ELLE INTERVIU: Barbara Klemm: „Întotdeauna a fost important să par rezervată“

Între 12 mai și 7 august, la Art Safari avem prilejul să vedem frânturi de istorie recentă, așa cum se reflectă ele în imaginile devenite iconice realizate de Barbara Klemm. Expoziția care îi este dedicată prezintă fotografii care au ajuns să reprezinte în imaginarul colectiv momente ale căror consecințe se derulează încă și care merită o privire mai atentă.

A spune astăzi, într-o eră inundată de prea multe imagini, că fotografiile spun povești ar fi aproape o exagerare, însă nu și în cazul fotografiilor surprinse de Barbara Klemm în deceniile în care a lucrat pentru ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Fotografa a fost martora unor momente de răscruce ale istoriei recente și a redat cu fidelitate, îmbinând cerințele fotografiei documentare cu ochiul artistic, atmosfera și vremurile în cadre alb-negru recognoscibile instantaneu, care au în prim plan politicieni, celebrități sau oameni obișnuiți.

150 dintre aceste imagini sunt expuse la București, în expoziția „Barbara Klemm. Light and Dark. Photographs from Germany” din cadrul Art Safari, înfățișând momente semnificative ale Germaniei înainte și după căderea Cortinei de Fier, dar și fotografii realizate în România în 1972, 1973 și 1991. Printre personaje care au dominat vreme îndelungată discursul public, precum Erich Honecker, Leonid Brejnev, Angela Merkel, Claudia Schiffer sau Madonna, în imaginile ei se regăsesc și fragmente de viață de la cele mai răsunătoare, precum căderea Zidului Berlinului, până la cele cotidiene, toate laolaltă redând istoria așa cum a văzut-o și surprins-o ea pe parcursul unei cariere extraordinare.

Expoziția, curatoriată de Matthias Flügge, ocupă Pavilionul Aniversar al Art Safari, și este organizată alături de Institut für Auslandsbeziehungen, Institutul Goethe, Ambasada Republicii Federale Germania la București și Institutul Cultural Român. Am întrebat-o pe Barbara Klemm despre lucrurile pe care le-a înțeles și le-a învățat în deceniile în care munca ei a însemnat să arate, pur și simplu, viața.

ELLE: Ați avut o carieră îndelungată și de succes ca fotografă de presă. Cum publicul mai tânăr din România vă vede imaginile pentru prima dată, ce simțiți acum despre meseria dumneavoastră, despre momentele istorice pe care le-ați surprins și despre transformarea fotografiei în ultimele decenii? Ce ați dori să ne spună fotografiile expuse la București despre munca dumneavoastră?
Barbara Klemm: Deoarece am lucrat timp de decenii pentru importantul și marele ziar Frankfurter Allgemeine Zeitung, am reușit să captez evenimente istorice importante, precum și subiecte culturale, economice și sociale din țară și din străinătate. Acest lucru mi-a dat ocazia să arăt lumii imagini. Astăzi, acestea sunt documente care arată, așa cum se poate vedea în fotografiile despre România, cum s-au schimbat vremurile.

ELLE: Ați început să lucrați încă de tânără și ați învățat mai întâi aspectele tehnice ale meseriei. Ce v-a entuziasmat în acest proces de a crea imagini la acea vreme?
B.K.: Între 1955 și 1958 am făcut o ucenicie ca fotograf într-un renumit studio de portrete din Karlsruhe. Apoi, în 1959, m-am angajat la Frankfurter Allgemeine Zeitung unde am lucrat, mai întâi, ca laborantă, producând pentru ziar clișee fotografice pe un dispozitiv electronic. În același timp, am început să lucrez ca jurnalistă independentă pentru diverse ziare și reviste. Din 1970 și până la pensionare, am fost angajată permanent la FAZ ca fotografă, fiind responsabilă, în principal, de secțiunile Politică și Foileton.

ELLE: Dat fiind faptul că ați lucrat pentru un ziar, dar și imediatul scenelor pe care trebuia să le surprindeți, timpul pe care îl aveați la dispoziție pentru a surprinde imaginea perfectă, viteza cu care trebuia să furnizați imaginile ziarului, ce rol a jucat creativitatea în această muncă? Cum vă gândeați la imaginile pe care le capturați?
B.K.: Desigur, creativitatea joacă un rol important în realizarea unei fotografii bune. În cazul evenimentelor politice, era important pentru cotidian și pentru mine să surprindem complexitatea evenimentelor într-o singură fotografie. În funcție de diferitele contexte, uneori erau necesare reacții rapide.

ELLE: Îmi puteți povesti și despre aspectele mai fizice ale muncii dumneavoastră, atât când vine vorba de fotografiere, cât și în camera obscură? Poate vorbindu-mi despre o imagine din expoziție ca exemplu?
B.K.: În principiu, fotografia jurnalistică este întotdeauna o muncă fizică obositoare. Lucrul în camera obscură este al doilea proces important pentru o fotografie bună. Dacă era greu să măresc negativele, pentru că nu folosisem blițul și era puțină lumină în aria respectivă, de exemplu, munca în camera obscură devenea deosebit de importantă. Acest lucru poate fi văzut, de exemplu, în fotografia Cancelarul Kohl, Dresda, 1989.

ELLE: Ați menționat într-un interviu cât de important a fost faptul că ați publicat sub propriul nume, și nu sub un pseudonim, și ați spus că soțul dumneavoastră v-a ajutat să decideți asupra acestui lucru. Deja existau la debutul dumneavoastră în profesie numeroase femei fotografe. Cât de important era genul dumneavoastră pentru această muncă, la începuturi?
B.K.: Problema unui pseudonim a apărut doar atunci când am lucrat ca freelancer în paralel cu munca mea la FAZ. În activitatea mea pentru FAZ, am fost inițial una dintre puținele femei care a participat la evenimentele politice majore din acea perioadă. La început, unii colegi bărbați nu m-au luat în serios ca fotografă.