Descopera in Bucuresti o casa sofisticata, cu un decor eclectic, unde obiectele vechi pun in valoare frumusetea simpla a celor noi. Si o poveste spusa fermecator de designerul de interior Anda Roman.
Ceva vechi, ceva nou
As spune ca este o casa usoara, eterica, unde lucrurile isi pierd din greutatea lor obisnuita.Pentru mine nu are un stil anume, are o stare. Cred ca procesul de creatie de la asta porneste. Imi gasesc o anumita stare, pe care o vreau exprimata in acel spatiu. Astfel, fara un plan elaborat, lucrurile se desfasoara oarecum de la sine, subordonindu-se acestui principiu. Citeodata, am sentimentul ca, odata creionata atmosfera de baza, locul dobindeste o identitate proprie si isi cere anumite obiecte, fie create de mine, fie antichitati, obiecte de arta sau orice alte lucruri care, in relatie unele cu altele, capteaza aceasta stare de spirit.
Creez obiecte fara sa stiu unde vor ajunge. Pur si simplu se intimpla. De exemplu, am conceput canapeaua mica „tricotata pornind de la una gasita intimplator si recuperata pentru o expozitie de la Teatrul Odeon. Fotoliul antique a fost un exercitiu de deconstruire: jumatate este retapitat cu tesatura veche romaneasca, peste care am asezat o blana, si jumatate lasa la vedere scheletul vechi al scaunului. Imi place sa cred ca este o aluzie la procesele noastre interioare de autoexplorare. Masa de cafea este oarecum in aceeasi nota. Le-am asezat in relatie cu canapelele cu tapiterie de in de la Andrew Martin. Sint foarte comode, cu multe perne umplute cu puf. Fiind albe, desi masive, par usoare. Proiectate pe un perete alb, dialogind cu celelalte piese in diferite nuante de alb, imi par ca fac un joc foarte subtil.
Masutele de canapea de la Bleu Nature sint, de fapt, blocuri de sticla acrilica, in care sint montate crengi de copac, recuperate din apa unui riu. Iubesc aceste masute pentru stralucirea lor aproape imateriala, pentru ca imi vorbesc despre Mama Pamint si despre ciclurile ei, precum si despre faptul ca tot ceea ce este se transforma, se misca, devine.
Lampa Vertigo, semnata de Constance Guisset, este si ea incadrata acestui concept de lejeritate si mobilitate. Este ca o mare spirala, care contine dinamic tot ce se afla sub ea. Fiind extrem de usoara, se roteste la cea mai mica pala de aer.
Fotografii: Andreea Goia.
Realizator: Crina Alexe.
Citeste continuarea in ELLE IANUARIE 2013