Despărțirile nu îi implică mereu doar pe cei doi parteneri. Atunci când o relație a durat ani de zile, fostul tău partener poate a devenit chiar parte din familie, părinții tăi s-au atașat mult de el. Dar dacă după despărțire, ei continuă să îl prefere pe fostul iubit și îl compară, direct sau indirect, cu partenerul actual lucrurile se complică mult. Asta pentru că impactul este puternic nu doar în ceea ce privește viața ta amoroasă, ci îți afectează și relația cu cei care ar trebui să îți ofere sprijin necondiționat.
Experiența ta este invalidată
Părinții tăi vorbesc des despre fostul partener, îi laudă calitățile sau sugerează că era mai potrivit pentru tine. Ca atare motivele pe care tu le-ai considerat suficient de importante pentru despărțire sunt ignorate. Tu nu mai erai fericită în relație, existau acolo probleme serioase la care fostul partener nu era dispus să lucreze, dar primești mesajul că experiența ta nu contează atât de mult ca impresia pe care fostul a lăsat-o familiei și ce au decis ei că e bun pentru tine. Nu te simți ascultată și nici înțeleasă.
Se naște îndoiala
Atunci când ei îți transmit constant că fostul partener era o alegere mai bună, se pot insinua din nou întrebările și nesiguranțele pe care credeai că le-ai clarificat și depășit. Începi să te întrebi dacă ai luat decizia corectă, dacă nu cumva ai renunțat prea repede la relație, dacă nu ai făcut o greșeală imensă. O parte din tine știe rațional că ai luat decizia cea mai bună pentru tine, o altă parte analizează în exces și se îndoiește, fiind alimentată de validarea aceasta constantă venită de la părinți.
Relația cu părinții este afectată
Cumva ai nevoie să faci față acestei situații, iar evitarea devine prima opțiune. Nu te mai duci atât de des pe la ei, nu îi mai suni înapoi, comunici aproape telegrafic. Vizitele care ar fi trebuit să fie relaxante, o resursă emoțională, devin momente incomode în care te aștepți la comparații, comentarii sau întrebări intruzive. Nu mai vorbești despre relația actuală, tocmai ca să nu te lovești de critică. Distanța emoțională este din ce în ce mai evidentă. Iar sentimentul de dezamăgire e unul profund. Părinții aleg atașamentul față de fostul partener în detrimentul susținerii tale. Ei uită că rolul lor nu este să decidă cine este partenerul potrivit pentru tine, ci să îți respecte alegerile și autonomia. Nu acceptă că ai dreptul să-ți construiești propriul viitor, inclusiv dreptul să le pui limite, și nu consideră că acest comportament controlor și intruziv este problematic.
Conflictul intern…
… poate că este una dintre cele mai serioase consecințe. Ești practic prinsă între loialitatea față de părinții pe care îi iubești și cărora cel puțin parțial le cauți aprobarea, și noul partener de care ești îndrăgostită și cu care dorești să construiești un viitor. Este foarte obositor emoțional, și orice acțiune întreprinzi cineva tot va fi supărat și dezamăgit. Mergi ca pe coji de ouă și este foarte frustrant că niciun răspuns comportamental nu va aduce pacea.
Noua relație poate fi chiar în pericol
Da, te străduiești să îți protejezi relația, poate că îi explici partenerului ce se petrece, îl expui cât mai puțin posibil întâlnirilor cu părinții tăi, ori chiar aceștia refuză să îl cunoască, ceea ce nu este nicicum confortabil pentru el. Sărbătorile, zilele de naștere devin contexte grele, partenerul se poate simți respins, neacceptat sau chiar jignit dacă există o minimă interacțiune când părinții tăi nu ratează ocazia să-l menționeze pe fost și de grozav este el. Până la urmă ei îți sabotează noua relație de cuplu, iar efortul tău nu este canalizat spre construirea relației, ci spre gestionarea acestei dinamici nesănătoase.
Citește și:
Îți este foarte teamă să intri într-o relație? Scuze pe care le folosești și cum te afectează emoțional
Foto: PR