De ce apare nevoia de răzbunare după ce v-ați certat? De ce ataci fără să evaluezi că în fața ta e omul pe care îl iubești, una dintre persoanele cele mai importante pentru tine? Așa crezi că te aperi corect, că îți recapeți puterea, este o strategie deficientă de restabilire a controlului după ce te-ai simțit rănită sau invalidată, fie că celălalt chiar a făcut asta, fie că i-ai interpretat tu în această manieră cuvintele și acțiunile. Îți reglezi eronat emoțiile intense de furie, rușine, respingere, îți eviți propria vulnerabilitate, căci e mai ușor să pedepsești decât să spui că te-a durut, și este mai ușor să plasezi întreaga responsabilitate către altcineva decât să te uiți la propriul tău comportament.
Mai pot fi modele învățate din familie sau relații anterioare, așa ai văzut că se procedează în conflict și post conflict, ori este percepția despre dreptate, dacă tu ai suferit, atunci trebuie să simtă și el la fel. Consecințele în cuplu? Erodează încrederea, partenerul devine defensiv, nu deschis, amplifică conflictul și intri într-un ciclu de escaladare. Este distrusă siguranța emoțională, relația devine imprevizibilă, nu rezolvă problema reală ci doar o maschează, îți afectează și ție starea de spirit și rămâi blocată în resentiment. Când vrei pur și simplu ca celălalt să sufere, cum poate asta să vă îmbunătățească real relația?
Autosabotajul conștient
Adică după ceartă faci voluntar toate acele lucruri care știi că îl deranjează pe partener. Întârzii, nu te ții de promisiunile făcute anterior, tot felul de comportamente menite să-i provoace acestuia reacții negative, cu cât mai multe și mai intense cu atât mai satisfăcută te simți. Nu este exclus nici flirtul demonstrativ sau gelozia indusă prin care încerci să stârnești reacții pentru a obține validare sau a-i da o lecție.
Ca și cum ești singură
Poate chiar locuiți în aceeași casă, aveți copii, sunteți căsătoriți, dar după ceartă te porți ca și cum ești o femeie singură și pentru deciziile și comportamentele tale nu trebuie să ții cont de nimeni. Ce crește miza? Credința că dacă îl pui în fața posibilității de a te pierde își va corecta comportamentul, va proceda diferit în viitor.
Expunerea conflictului în exterior
Și nu este despre prietena cea mai bună cu care ai o discuție și în relație cu care vrei să te ventilezi emoțional. Ci o strategie de a vorbi urât despre partener, de a-l prezenta într-o lumină proastă, chiar amplificată, la aproape toți cunoscuții voștri. Poate îi suni și părinții și îl pârăști, aștepți ca ei să intervină și să-l pedepsească de asemenea.
Ții scorul
În cadrul discuției partenerul cam are dreptate și pierzi teren? Atunci aduci în discuție greșelile trecute pentru a echilibra balanța. Poți face asta și pentru că apare dorința din răzbunare de a-l nimici și a pune pe masă absolut tot ce a greșit de când sunteți voi împreună. Problema e că nu mai aveți o confruntare pe un singur subiect ce trebuie rezolvat, ci pe 20. Iar găsirea unei soluții devine aproape imposibilă.
Retragerea afecțiunii și intimității…
… pentru a-l pedepsi. Nu mai comunici, devii rece sau distantă, pasiv-agresivă prin ironii, sarcasm, înțepături, cooperarea este minimă. Refuzul apropierii fizice sau emoționale devine de asemenea o formă de control.
Citește și:
Atitudini pe care le identifici drept gelozie dar fac parte din alt registru comportamental
Foto: PR