Obiceiuri sanatoase pana la adanci batraneti?

Intotdeauna mi-am dorit sa tra­­i­esc cit de mult este ome­nes­te po­sibil. Cei mai multi spun ca vor vrea sa traiasca doar pina in mo­men­tul in care incep sa-si piarda sa­na­tatea si independenta, dar mie nu-mi pasa de lucrurile astea! Nici macar senilizarea completa nu m-ar descuraja sa-mi doresc o batrinete indelungata. Am intilnit citiva batrinei simpatici si zapaciti care, in pofida neajunsurilor virstei a treia, pareau foarte fericiti ca se pot trezi in fiecare dimineata. Dupa cum vad eu lucrurile, nu poti fi niciodata sigur ca exista viata dupa moarte, asa incit cel mai intelept ar fi sa storci viata din fiecare moment care ti-a fost dat!

Am motive intemeiate sa cred ca sansele mele de a trai mult sint mari. Expertii spun ca 25-30% din speran­ta de viata depinde de mostenirea genetica si restul este dictat de mediu si de stilul de viata al fiecaruia. Iar cei patru bunici ai mei, a caror virsta variaza intre 86 si 97 de ani, nu intentioneaza sa ne paraseasca prea curind, si nici sa se paraseasca unul pe celalalt. Se agata cu atita incapatinare de propria independenta – adesea impotriva sfaturilor date de doctori sau venite din partea celor dragi –, incit mama a ajuns sa-i numeasca „delincventi batrini'. De curind, cind unul dintre bunici s-a lovit la umar, iar medicul sau i-a sugerat s-o tri­mita pe bunica intr-un sanatoriu privat pina cind el se va face bine, atit cit sa poata sa-si reia treburile casnice si sa se ingrijeasca de amindoi, bunicul a insistat sa gasim o alta solutie. „Am trait impreuna mai bine de 60 de ani!', mi-a spus. „N-as putea dormi noaptea fara ea in pat.' Dupa atita timp petrecut impreuna, el inca obisnuieste sa-i lase biletele pe noptiera, spunindu-i ca o iubeste si ca este frumoasa, in cazul in care ea s-ar trezi in mijlocul noptii si s-ar simti dezorientata sau singura.

Astazi, iubirea lor durabila a devenit idealul meu; in trecut insa imi imaginam ca-mi voi petrece batrinetea singura – asa cum fac majoritatea femeilor. Opt din zece centenari sint femei si doar 13% din femeile de peste 85 de ani sint maritate (78% sint vaduve; restul de 9% sint divortate, despar­­tite sau n-au fost niciodata casatorite). Cel mai fericit scenariu pe care mi l-am putut imagina a fost un soi de Golden Girls, in care eu si priete­ne­le mele ne-am muta impreuna. Cu toate astea, ele s-au dovedit a fi ostil iritate de dorinta mea de a ne inrola in fantezia numita „viata ves­ni­ca'. Cind am incercat sa-mi con­ving o prietena sa renunte la fumat pentru a ne putea astfel retrage impreuna intr-un apartament cochet de linga Cis­mi­giu, si-a dat ochii peste cap si mi-a zis aproape ner­voasa: „Eu nu sint ca tine! Nu vreau sa traiesc pina voi ajunge o leguma. Decit tinuta in viata de aparate, mai bine pe lumea ailalta!'.

Apoi l-am intilnit pe sotul meu. Pe linga fascinantele calitati pe care mi le-a dezvaluit ulterior, de-a lungul relatiei noastre, in perioada in care-mi facea curte mi-a marturisit si un amanunt incitant: citiva dintre bunicii si strabunicii lui au atins cu usurinta virsta de 90 de ani. Iata o mostenire genetica cu care te poti mindri!

Cu toate ca imaginea cu noi doi in balansoare, pe veranda casei, bucurindu-ne de o batrinete senina, mi se pare una foarte indepartata, studii recente demonstreaza ca nu este atit de neverosimila pe cit mi-as putea imagina. Grupul persoanelor de peste 85 de ani constituie, in prezent, cel mai rapid segment de crestere al populatiei. Speranta de viata a crescut radical la finele secolului XX, datorita imbunatatirilor aduse in domeniul sanatatii pu­blice, precum vaccinurile sau antibioticele, iar acest trend ascendent promite sa fie unul constant, gratie progreselor medicale realizate in domeniul combaterii afectiunilor cardiace si a cancerului.

Totusi, barbatii sint inca in urma femeilor in ceea ce priveste longevitatea, cifrele anului 2000 aratind o dife­renta de cinci ani in privinta spe­rantei de viata, diferenta ce pare a se micsora odata cu trecerea timpului. Dar acest lucru nu se intimpla doar pentru ca barbatii raspund mai bine tratamentelor impotriva afectiunilor cardiace, ci si pentru ca femeile fumeaza in numar mai mare, numar care a crescut treptat, si prin urmare multe mor de cancer pulmonar. In timp ce sanatatea barbatilor nu pare sa fie afectata de ritmul alert al vietii, femeile par sa aiba toate sansele sa sufere din cauza consecintelor negative cauzate de „stresul asociat nenumaratelor activitati, cum ar fi treburile casnice, activitatile profesionale, sarcina de a ingriji inclusiv copiii si batrinii din familie, activi­tatile sociale etc.'. Deci, chiar daca sotul meu este mai in virsta decit mine cu cinci ani, cu mostenirea sa genetica si cu nivelul meu de stres, probabil vom egala treptat aceasta diferenta, in asa fel incit sa imbatrinim frumos amindoi, in acelasi timp.

Singurul inconvenient in a iubi pe cineva atit de mult incit sa-ti doresti sa nu moara niciodata este ca-ti pe­treci foarte mult timp temindu-te pentru sanatatea sa. Pre­siu­nea de a mai petrece inca 60 de ani ciudati, stind treaza toata noaptea, facindu-mi griji pentru ab­so­lut tot ce se leaga de sotul meu, incepind cu consu­mul de carne rosie pina la expunerea sa la PCB (bifenilii policlorurati – grup de substante chimice industriale, foarte toxice, destinate lubrifierii/racirii in echipamente electrice, precum transformatoarele), a devenit inspai­min­tatoare, mai ales daca mai adaug si toate grijile pe care mi le fac cu privire la sanatatea proprie si la cea a copii­lor. Asa ca am rasuflat usu­rata cind am citit in publi­catia Archives of Internal Medicine un studiu despre „factorii mo­di­ficabili' asociati cu cazurile ex­ce­ptionale de longevitate la barbati. Iata, in sfirsit, ceva ce m-ar putea ajuta in lupta cu anxietatea mea!

Articolul studia 2.357 de barbati in Physicians Health Study, pornind de la virsta de 70 de ani, urmarindu-i timp de 25 de ani (daca reusesc sa traiasca atit), pina la virsta de peste 90 de ani. Grupul era destul de omo­gen (cei mai multi erau albi, sanatosi pentru virsta pe care o aveau, si toti medici), dar au­toarea, Lauren B. Yates, doctor in stiinte medicale (medic generalist la Spitalul Brigham and Women din Boston si cadru universitar la Harvard Medical School), a aratat ca, pentru studiul de fata, omogenitatea grupului constituie un avantaj, existind o sansa mai scazuta ca inegalitatile socio-economice, educa­tionale sau rasiale sa-i in­curce infor­ma­tiile. Yates si echipa sa au descoperit ca barbatii care respecta cinci reguli simple (pe care le voi enumera mai jos) au cu 54% mai multe sanse sa apuce virsta de 90 de ani.