În urmă cu doar câțiva ani, industria modei părea hotărâtă să își schimbe standardele de frumusețe. Mișcarea body positivity câștiga teren, modelele plus-size apăreau în campaniile marilor case de modă, iar diversitatea corporală devenise unul dintre cele mai discutate subiecte din industrie. Pentru prima dată după mult timp, părea că moda începe să accepte și alte siluete decât cele extrem de subțiri.
Astăzi, însă, cifrele spun o poveste complet diferită.
Potrivit raportului Size Inclusivity, pentru sezonul Fall/Winter 2026, dintre cele 7.817 ținute prezentate în cadrul a 182 de show-uri și prezentări din New York, Londra, Milano și Paris, 97,6% au fost purtate de modele straight-size, adică mărimi americane 0–4. Doar 2,1% dintre ținute au fost prezentate de modele mid-size, iar 0,3% de modele plus-size.
Cu alte cuvinte, mai puțin de una din 300 de apariții de pe podium a inclus un model plus-size.
Și mai îngrijorătoare este evoluția acestor cifre. În 2023 modelele plus-size reprezentau 0,6% din aparițiile sezonului Fall/Winter. Trei ani mai târziu, procentul s-a înjumătățit.
De la body positivity la revenirea modelelor XS
Cum am ajuns aici? Explicațiile sunt mai complicate decât o simplă schimbare de tendințe.
Revenirea esteticii anilor 2000, popularitatea medicamentelor utilizate pentru pierderea în greutate și interesul tot mai mare pentru transformarea corporală au readus silueta foarte subțire în centrul conversației despre frumusețe.
Într-o investigație publicată în septembrie 2025, Le Monde documenta dificultățile cu care se confruntă modelele plus-size, de la reducerea contractelor până la presiunile de a slăbi. Unele dintre ele au ajuns să își schimbe cariera, după ce oportunitățile profesionale s-au diminuat considerabil.
Este important, însă, să facem o distincție: nu există dovezi că popularitatea medicamentelor pentru slăbit este singura cauză a acestei schimbări. Ea se suprapune peste standarde estetice care nu au dispărut niciodată complet.
Paradoxal, în timp ce siluetele de pe podium devin tot mai uniforme, hainele capătă volume exagerate. Șoldurile sunt construite prin structuri artificiale, talia este remodelată, iar formele corpului sunt reinterpretate prin corsete și căptușeli. Industria pare mai confortabilă să creeze iluzia unor forme decât să le prezinte pe corpuri care le au în mod natural.
Diversitatea este bună pentru imagine. Dar pentru business?
Chiar și atunci când mările case includeau modele plus-size în prezentările lor de modă, discrepanța dintre diversitatea promovată pe podium și mărimile disponibile efectiv în magazine era foarte mare.
Într-un sondaj realizat în rândul a 687 pasionați de modă din Statele Unite și Marea Britanie, 48% dintre respondenți au declarat că simt presiunea de a slăbi pentru a se simți la modă. Dintre aceștia, 63% au indicat dificultățile legate de mărimile disponibile drept una dintre sursele presiunii.
Mai mult, 27% dintre respondenții plus-size au spus că, de regulă, nu își găsesc mărimea la brand-urile de lux.
Așadar, nu discutăm exclusiv despre reprezentare, ci și despre accesul la produse. O campanie care promovează diversitatea corporală nu înseamnă mare lucru dacă hainele prezentate nu pot fi cumpărate de persoanele cărora li se adresează.
Există, desigur, și excepții. Designeri precum Matières Fècales, Christian Siriano, Karoline Vitto și Sinéad ODwyer continuă să susțină diversitatea corporală prin castinguri și prin dezvoltarea unor colecții pentru mai multe tipuri de corp. Dar inițiativele lor rămân insuficiente pentru a schimba statisticile întregii industrii.
A fost diversitatea corporală doar un trend?
Poate cea mai incomodă întrebare este dacă industria modei a crezut vreodată cu adevărat în schimbarea pe care a promovat-o atât de intens.
Ani la rând, incluziunea a reprezentat un argument de comunicare puternic. Campaniile cu modele de diferite dimensiuni au generat vizibilitate, conversații și capital de imagine. Datele ultimelor sezoane sugerează că această transformare nu a fost însoțită de schimbări structurale suficient de solide.
Skinny is back, iar acest trend poate deveni extrem de toxic.
Desigur, moda nu este obligată să renunțe la idealuri estetice. Există, totuși, o diferență între a propune o anumită siluetă și a exclude aproape complet toate celelalte.
Revenirea standardelor restrictive de frumusețe demonstrează cât de fragil poate fi progresul într-o industrie care își demonstrează în permanență superficialitatea.
Cifrele ultimelor sondaje ridică o întrebare incomodă: a fost diversitatea corporală un angajament real sau doar o strategie de marketing care și-a pierdut relevanța?
Citește și:
Zvonurile au fost confirmate! Anthony Vaccarello părăsește Saint Laurent după zece ani la conducerea creativă a casei de modă
Foto: Profimedia, Getty Images