În urmă cu două decenii, ideea de a cumpăra haine purtate de altcineva nu avea tocmai conotațiile aspiraționale pe care le are astăzi. Magazinele second-hand erau asociate mai degrabă cu economisirea, iar hainele la mâna a doua reprezentau, pentru mulți consumatori, o necesitate financiară.
Astăzi, lucrurile arată complet diferit. O geantă vintage Chanel poate costa mai mult decât un model nou, piesele de arhivă sunt vânate de colecționari, iar platformele de resale au transformat cumpărarea și revânzarea hainelor într-o activitate aproape la fel de firească precum shopping-ul tradițional. În plus, The Vintage Look, cel mai romantic trend fashion al momentului, este o estetică omniprezentă pe catwalk-urile marilor designeri internaționali.
Potrivit unui raport realizat de GlobalData pentru ThredUp, piața globală de îmbrăcăminte second-hand este estimată să ajungă la 393 de miliarde de dolari până în 2030, urmând să crească de două ori mai repede decât piața generală a hainelor.
Ceea ce ridică o întrebare interesantă: cum a reușit o industrie construită în jurul hainelor pe care nu le mai vrem să devină una dintre cele mai importante oportunități comerciale ale modei?
De la magazine second-hand la platforme de miliarde
Unul dintre principalele motive este digitalizarea. Platforme precum Vinted, Vestiaire Collective sau Depop au eliminat o mare parte dintre inconvenientele asociate cumpărăturilor second-hand. Nu mai trebuie să cauți ore întregi prin magazine pentru a descoperi o piesă interesantă. O poți găsi online, filtrând după brand, mărime sau preț, iar tranzacția poate fi realizată în câteva minute.
În aprilie 2026, Vinted a anunțat că valoarea brută a mărfurilor tranzacționate pe platformă în 2025 a ajuns la 10,8 miliarde de euro, în creștere cu 47% față de anul precedent. Veniturile grupului au depășit 1,1 miliarde de euro, iar profitul net a fost de 62 de milioane de euro.
Este importantă diferența dintre aceste cifre: cele 10,8 miliarde reprezintă valoarea bunurilor tranzacționate, nu veniturile încasate de companie. Dar dimensiunea lor arată cât de mult s-a schimbat piața.
De ce generația Z preferă hainele deja purtate?
Prețul rămâne un argument important. Într-o perioadă în care costul vieții a crescut, posibilitatea de a cumpăra haine de designer la o fracțiune din prețul inițial este greu de ignorat.
Potrivit unei cercetări publicate de Vinted în mai 2026, prețul mediu al articolelor fashion comercializate pe platformă era cu 72% mai mic decât prețul original de retail. În plus, 88% dintre cumpărătorii chestionați declarau că verifică Vinted înainte de a cumpăra un produs nou.
Cu toate acestea, anumite modele emblematice ajung să coste chiar mai mult decât prețul lor inițial, datorită valorii pe care pasionații o atribuie anumitor piese de arhivă (de ex. rochia Dior purtată de Carrie Bradshaw în Sex and the City, semnată de Jean Paul Gaultier).
Explicația nu este exclusiv financiară
Pentru generațiile tinere, second-hand-ul oferă și posibilitatea de a descoperi haine care nu mai există în magazine, de a construi ținute mai speciale și de a evita previzibilitatea colecțiilor de masă.
Există și o schimbare importantă în felul în care percepem valoarea hainelor. Un produs nu mai este neapărat valoros pentru că este nou. Poate deveni dorit tocmai pentru că este greu de găsit, aparține unei colecții dispărute sau are o istorie.
În plus, posibilitatea revânzării modifică însăși logica achiziției. O geantă nu mai este doar un obiect cumpărat pentru a fi purtat, ci și un bun care poate recupera o parte din investiția inițială.
Este second-hand-ul cu adevărat sustenabil?
În teorie, prelungirea vieții unui produs reduce nevoia de a fabrica unul nou. Un studiu publicat în 2024 în Journal of Circular Economy, care a analizat impactul asupra mediului al mai multor categorii de haine, a constatat că utilizarea articolelor deja purtate poate reduce impactul climatic per purtare cu până la 42%, în anumite scenarii de consum.
Există însă o condiție esențială: hainele cumpărate la mâna a doua trebuie să înlocuiască, măcar parțial, achizițiile de produse noi, iar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna.
Un studiu publicat în 2025 în Scientific Reports, realizat pe un eșantion reprezentativ de 1.009 consumatori americani, a identificat o corelație pozitivă între cumpărarea hainelor deja purtate și achiziționarea celor noi. Cu alte cuvinte, persoanele care cumpărau mai multe haine second-hand aveau tendința să cumpere mai multe haine și din retailul tradițional.
Cercetătorii discută inclusiv despre „rebound effect': situația în care economiile financiare sau sentimentul că facem o alegere responsabilă ne pot încuraja să consumăm și mai mult.
Așadar, faptul că o haină este la mâna a doua nu înseamnă automat că achiziția ei este sustenabilă.
Am schimbat felul în care consumăm sau doar locul din care cumpărăm?
Ascensiunea second-hand-ului spune foarte multe despre transformările industriei modei. Hainele au început să circule între consumatori, valoarea lor nu mai dispare odată cu prima achiziție, iar brandurile trebuie să accepte că produsele lor pot avea o viață comercială mult mai lungă decât sezonul pentru care au fost create.
Dar există și un paradox. Industria care promite să reducă risipa este, în același timp, interesată să crească numărul tranzacțiilor, iar un model de business construit pe revânzare nu implică automat reducerea consumului.
Așadar, astăzi valoarea unei haine nu mai este determinată exclusiv de prima sa vânzare, iar garderoba personală devine, la rândul ei, o sursă de capital.
Este una dintre cele mai interesante schimbări de paradigmă din retailul contemporan și, probabil, una dintre puținele situații în care moda a descoperit că trecutul poate fi la fel de profitabil ca viitorul.
Citește și:
De ce cumpărăm haine pe care nu le purtăm niciodată? Ce spun psihologii despre garderobele noastre
Foto: Profi Media