Să te pierzi pe tine sau să îți pierzi identitatea într-o relație ți se părea ceva de neconceput pentru propria persoană. În alte cupluri ai observat tendința asta și îți spuneai că nu sunt oamenii aceia suficient de puternici, nu se respectă pe sine. Dar iată că ai ajuns exact în același punct, ori observi tendința de a te îndrepta în această direcție, iar surpriza e uriașă. Cum de la intenții foarte bune, foarte sănătoase ai copiat tocmai ceea ce condamnai la alții?
Ai pierdut măsura
Și probabil că această măsură nu a venit niciodată natural, repetată de atâtea ori până când a devenit un gest firesc, o lecție predată corect de către părinți încă din copilărie. Ci permanent a existat o luptă internă în găsirea dozajului corect, care uneori oferă echilibru, încredere, o stare de bine, alteori te duce în supunere, capitulare, foarte departe de ceea ce ai avea nevoie emoțional. Căci atunci când devii prea înțelegătoare, prea flexibilă, ierți iar și iar fără să existe o schimbare pozitivă, te adaptezi atât de mult la stilul de viață al partenerului încât ajungi să-l estompezi sau să-l pierzi pe al tău, identitatea ta se diluează și ea.
De ce este o grijă de sine…
… și reflectă sănătatea ta emoțională? Pentru că păstrând cine ești rămâi în continuare fidelă valorilor după care îți ghidezi viața și care te ajută să construiești sensul pe care îl găsești în viață. Ești în contact cu nevoile tale emoționale, cu alegerile, cu dorințele tale. Asta nu înseamnă că păstrarea identității este egală cu plafonarea, nu presupune evoluție, schimbare, ci dimpotrivă.
Doar că această creștere se face în acord cu acele valori sau principii, se face în acord cu ritmul pe care îl ai la momentul respectiv, cu nevoile care într-un anumit context pot fi altele comparativ cu nevoile de acum 5 ani sau 1 an. Să-ți păstrezi identitatea și asta să fie o grijă de sine reflectă un bun contact pe care îl ai cu propria persoană. Iar ca să te poți conecta emoțional autentic la alții, de exemplu partenerul de cuplu, e necesar să fii în primul rând conectată la tine.
Atracția…
… nu este doar una de natură fizică, iar la începutul relației încă nu exista fuziunea în care te-ai pierdut pe tine sau s-ar putea petrece asta. Care erau acele caracteristici pe care le considerai definitorii? I-au plăcut sau nu partenerului tău? Cum ar fi să le aduci din nou la viață, să le scoți de pe pauză? Le-ai păstra la fel sau ce anume ai schimba la ele?
Cine ești tu acum și ce consideri că ar fi fidel ca acțiune în raport cu identitatea ta? Atunci când ție îți place de tine ai și mai multă încredere în tine, ceea ce din start te face mai atractivă pentru alții. În plus, devii tu responsabilă de viața ta și în controlul vieții tale, de activități care îți aduc bucurie, relaxare, ai un grad firesc și rezonabil de independență, care toate adunate îți aduc o aură mai interesantă.
Citește și:
O luați încet sau eviți din plin să te implici emoțional într-o relație? Cum faci diferența
Foto: PR