Cu pantaloni largi, pulovere grele din tricot, cămăși de lucru, jachete utilitare și haine purtate până când căpătau propria patină, Constantin Brâncuși ar putea trece astăzi drept cel ma bine îmbrăcat bărbat din barul tău preferat.
Pentru a înțelege felul în care se îmbrăca Brâncuși trebuie, inevitabil, să ne întoarcem la biografia lui.
Născut în 1876 la Hobița, într-o lume rurală în care obiectele erau înainte de toate funcționale și adesea realizate manual, Brâncuși pornește în 1904 spre Occident.
Legenda spune că ar fi mers pe jos până la Paris, dar povestea reală este ceva mai nuanțată. Documentele biografice consemnează că a traversat o parte importantă a Europei pe jos, trecând prin Bavaria, Elveția și Franța, iar de la Langres și-a continuat călătoria cu trenul până la Paris.
Artistul venit din România rurală alege să păstreze și să amplifice vizual anumite coduri asociate meșteșugarilor și lumii din care provenea. Stilul lui pare mai degrabă parte din construcția unui personaj decât rezultatul unui dezinteres față de haine.
După ce s-a mutat în acest laborator al modernității, fotografiile cu el încep să dezvăluie două personaje aparent contradictorii: Brâncuși în costume din tweed, cu vestă și cămașă, stil împrumutat din cercurile artistice în care se mișca, dar și în pantalonii largi și solizi, cămașa sau halatul de lucru, puloverele groase, încălțămintea robustă.
MoMA descrie această contradicție drept parte integrantă a personajului său: artistul era interesat de mașini, fotografie, film și cultura modernă, dar își cultiva în același timp imaginea de outsider, inclusiv prin prin felul în care își purta barba.
Acest aspect nu este deloc de ignorat. Dorind să păstreze aparență uni țăran pustnic, știa foarte bine ce se purta în cercurile pe care le frecventa. Să nu uităm că se afla în centrul avangardei pariziene. Ca un veritabil hipster contemporan, Brâncuși voia să fie diferit. Alegerea era conștientă, nu întâmplătoare.
Sculptorul stăpânea ceva ce avea să devină unul dintre principiile importante ale garderobei și anume conceptul de branding personal.
Deși nu avea Facebook sau Instagram, acesta înțelegea foarte bine puterea unei imagini și era extrem de preocupat de felul în care era fotografiat atât el, cât și operele sale.
Artistul vizual Man Ray l-a ajutat să cumpere echipament profesional și să își amenajeze un laborator foto chiar în atelier.
Brâncuși controla procesul de la fotografie până la developare și folosea imaginile inclusiv pentru a testa lumina și relația dintre obiecte. Centrul Pompidou păstrează astăzi peste 1.600 de plăci de sticlă și printuri fotografice provenite din atelierul său.
Hainele, barba, uneltele, sculpturile deveneau butaforie pentru a obține cadrul perfect. Pare că această mică punere performativă în scenă îi ieșea foarte bine, de vreme ce Metropolitan Museum of Art păstrează un autoportret realizat în 1923 (unde Brâncuși apare înconjurat de lucrări, ținând în mână un ciocan greu de piatră) comparându-l cu un Prometeu modern.
Aproape o sută de ani mai târziu, garderoba lui pare extrem de familiară: pantaloni largi și grei, pulovere din tricot, cămăși utilitare, bocanci, haine în tonuri de pământ, alb murdar, gri și crem, volume care lasă corpul să lucreze și materiale care arată mai bine după ce au fost purtate.
Este exact universul pe care moda contemporană l-a extras în ultimele decenii din uniformele muncitorilor, mecanicilor, tâmplarilor, pescarilor sau fermierilor și l-a vândut drept luxury workwear.
Așadar, Brâncuși reușește să poarte versiunea originală a unei estetici pe care moda încearcă de zeci de ani să o falsifice cât mai convingător.
Atenția lui la detalii ne trimite cu gândul la faptul că vestimentația lui nu era aleasă întâmplător, chiar dacă asta încerca să transmită. Brâncuși putea petrece enorm de mult timp șlefuind bronzul până când suprafața devenea aproape imaterială. Cum am putea să credem că nu trata cu aceeași minuțiozitate fiecare aspect al ținutelor sale?
Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși. Pe 25 octombrie, MoMA deschide la New York „Brancusi: The Artist and His Studio„, expoziție care va ocupa întreg etajul șase al muzeului și va reconstitui relația dintre artist, obiecte și atelier.
Într-un moment în care moda este din nou obsedată de meșteșug, arhive, materiale naturale, haine utilitare și ideea unei garderobe timeless, Brâncuși este neașteptat de actual.
Ar fi foarte tentant să încheiem povestea spunând că Brâncuși a devenit, fără să știe, un fashion icon. În realitate, el știa foarte bine cum arăta. Și, mai ales, știa foarte bine cum voia să fie văzut.
Citește și:
Cinci momente care au marcat istoria recentă a modei din România
Foto: Getty Images