Apariția concept-store-urilor precum Entrance, Mengotii și Aparterre, au contribuit la alinierea street style-ului Bucureștean cu cel al altor capitale, cum ar fi Milano și Paris. Totuși, societatea românească a avut de parcurs un drum lung și anevoios.
1. Generația în blugi
Fie că sunt evazați, skinny, cu talie joasă sau largi, jeanșii sunt o piesă vestimentară emblematică a modei occidentale, deținută atât de bărbați cât și de femei.
Pantalonii din denim erau purtați în Europa încă din sec XIX. Totuși, jeanșii, așa cum îi știm noi astăzi, au fost lansați în 1873 de Jacob Davis și Levi Strauss.
Într-un singur secol jeanșii au făcut un salt spectaculos de la uniformă de lucru masculină, la piesă de designer purtată de toate generațiile.
În România comunistă, marile trend-uri internaționale specifice anilor 50, 60, 70 și chiar 80 ajungeau foarte rar la românii de rând.
Spre finalul anilor 70 însă, pe fondul evoluției mijloacelor mass-media, câțiva tineri intelectuali încep să poarte blugi influențați de Beatles și Bob Dylan. Critica literară vorbește despre tinerii scriitori din anii 80 (e.g. Mircea Cărtărescu, Florin Iaru) folosind sintagma „generația în blugi'.
Pentru moda romanescă, blugii erau o declarație politică: un simbol al libertății și al afinității față de cultura Western, așadar, al orientării către Vest.
După Revoluția din 1989, jeanșii au căpătat o putere și mai mare în rândul tinerilor, devenind unealta perfectă pentru a vinde românilor proaspăt ieșiți dintr-un regim al raționalizării și cenzurii, seducătoarea idee a visului american.
2. Isteria André
Formația dance alcătuită din Andreea Bălan și Andreea Antonescu, a fost înființată în 1998 și a avut un succes fără precedent, ajungând în scurt timp să fie cel mai bine vândut proiect muzical din România.
Tinerele cântărețe erau idolatrizate atât datorită hit-urilor precum „La întâlnire', „Liberă la mare', „Noapte de vis', cât și pentru stilul vestimentar pe care îl abordau.
Cu platforme imposibil de înalte, fuste scurte, compleuri în culori electrice și părul cu șuvițe roz, Andreea Bălan și Andreea Antonescu au lansat un adevărat trend în rândul adolescentelor. Era de neconceput pentru o tânără a anilor 2000 să nu dețină măcar o pereche de platforme înalte și un crop-top.
Din cauza neînțelegerilor, formația se desparte în 2001, însă, pe fondul nostalgiei, se reunesc în anul 2019.
Curentul Y2K, atât de popular la începutul anilor 2000, s-a bucurat de un succes cel puțin la fel de mare și în cazul tinerilor Gen Z. Așadar, această reuniune a fost interesantă atât pentru generația de mileniali care a crescut cu formația André, cât și pentru persoanele mai tinere care au rezonat cu estetica.
În 2024, formația se desparte din nou, însa lasă în urmă o bucată de istorie importantă pentru moda românească.
3. Tricoul ca declarație politică
În 2010, la gala de decernare a premiilor Romanian Music Awards, rapper-ul Connect-R a apărut pe scenă, în fața unui public de aproximativ 35.000 de oameni, purtând un tricoul pe care scria „Sunt țigan'.
La acel moment, etnia era un subiect tabu în muzica pop. Din cauza rasismului internalizat de societatea românească, majoritatea vedetelor mainstream nu vorbeau public despre acest lucru.
Connect-R a fost printre primii artiști care a afirmat cu mândrie că este rom, iar apariția de pe scena din Craiova, cu tricoul inscripționat a fost o piatră de temelie, dând curaj și altor persoane publice să vorbească deschis despre origini.
În mod absolut ironic, în 2025, Connect-R a susținut la alegerile prezidențiale un candidat care promova un discurs profund legionar. Se pare că uneori linia între progresism și conservatorism e mult mai subțire decât ne-am aștepta.
4. Trapper-ii în Rick Owens
La finalul anului 2024, platforma Spotify publica un sondaj care spunea că patru din zece cei mai ascultați artiști romani au fost trapp-eri, clasându-l pe primul loc pe cântărețul RAVA.
Pionierii acestui gen muzical în România au fost Șatra Benz, fiind urmați de Ian si Azteca, Rava, Albert NBN și alții.
Estetica Rick Owens a mai fost abordată și înainte de popularizarea curentului trap în România, de o categorie socială care, îmbogățită recent, dorea să afișeze ostentativ branduri populare pe plan internațional, păstrând aparența unei estetici underground/de nișă.
La acel moment, ținutele Rick Owens erau percepute de cunoscători mai degrabă ca un simbol de prost gust. Încălțările semnate de designerul american, cât și pantalonii mulați, dar cu turul lăsat, ajunseseră atât de populare, încât au dus la apariția brand-urilor precum Vagabond, care imitau întocmai modelele originale, dar la un preț mai accesibil.
În mod curios, cântăreții de trap din România, cât și fanii lor, au găsit seducătoare și trendy estetica goth/dark a brand-ului și l-au readus în actualitate.
„The Lord of Darkness', așa cum mai este numit designerul, a devenit un simbol al trap-ului românesc, tenișii Rick Owens fiind nelipsiți din garderoba pasionaților genului.
5. Jos textila!
Românii au fost mereu mai degrabă pudici. Probabil pe fondul a peste 40 de ani de cenzură, dar cu rădăcini mai vechi în pudibonderia ortodoxismului (toate acestea accentuate de misoginismul internalizat), mereu a existat acest pact social că femeia trebuie să afișeze o ținută decentă în public. În caz contrar, aceasta urma să fie catalogată ca fiind de moravuri ușoare.
Cu toate acestea, artiste precum Corina Bud și Loredana Groza sfidează comentariile răutăcioase, abordând pe scenă ținute extrem de sexy și controversate.
Încă de când s-a lansat, în 2004, când colabora cu stilista Laura Vărgălui, Corina a fost mereu o apariție excentrică.
În 2024, după ce Coldplay a concertat la București, publicul a fost împărțit în două. Formația internațională a invitat pe scena un interpret de manele-pop, de etnie romă, semnat la casa de discuri Global Records, Babasha. Cântăreață Corina s-a aflat în tabără celor care au considerat nepotrivită alegerea făcută de Chris Martin. În urma declarațiilor sale, artista a primit un val de critici, fiind acuzată inclusiv de rasism.
În replică, Corina a apărut pe scenă fără lenjerie intimă o săptămână mai târziu. Îmbrăcată într-o rochie verde cu o crăpătură generoasă, cântăreață s-a aplecat în timpul concertului, arătându-și părțile intime.
Într-un scandal de proporții similare, acum câteva zile, Loredana Groza s-a poziționat în tabăra „margarină', împărțind publicului merdenele într-o salopetă see-through bătută în pietre.
Ambele apariții au fost preluate și intens disputate de presa autohtonă.
Din anii 80 până astăzi România s-a transformat dintr-o societate aflată la periferia street style-ului european într-o veritabilă piață de modă. Contribuția artiștilor la acest parcurs a fost esențială.
Foto: Facebook, Instagram (conturile artiștilor)