Poți spune ce vrei despre Eurovision: că merită să fie boicotat pentru concesiile pe care EBU le face unor țări, dar nu și altora (controversa principală de anul acesta a vizat participarea statului Israel, acuzat că comite genocid în Gaza, dar și că a manipulat voturile prin intermediul unor campanii finanțate de stat în ultimii ani), că muzica nu e mereu de cea mai bună calitate, că e momentul ca această competiție istorică, ajunsă la a 70-a ediție, să își schimbe radical prioritățile dacă vrea să mai fie relevantă.
Însă orice ai crede și ai spune e contrazis de uriașa popularitate a concursului, de dezbaterile pe care le generează anual și, mai ales, de aparițiile concurenților, fie că iei în considerare viralizarea unor piese care ajung lipite de mentalul colectiv, fie ținutele atât de exagerate, atât de flamboaiante, atât de dezarmant de over the top încât constituie un show în sine.
Iar acum, după ce apele s-au liniștit, după ce României i-a revenit colectiv inima la loc, pentru că a bifat o participare de succes, prin intermediul talentului Alexandrei Căpitănescu și a echipei sale, care a generat un vot popular istoric și și-a asigurat un binemeritat loc al treilea, a venit momentul să discutăm și despre părțile mai amuzante ale competiției care a avut loc la Viena.
Ei bine, da, vorbim despre ținutele kitsch care fac din Eurovision ceea ce este: o sărbătoare a excesului și a inspirațiilor care vin din cele mai neașteptate locuri. E important să menționăm din start faptul că există categorii de apariții la Eurovision. Iar una dintre ele este cea a (predominant) femeilor care poartă ținute couture sau inspirate din acea zonă, rochii ornamentate bogat, decorate cu mărgele, paiete, pene și orice alte materiale care pot reflecta lumina și atrage atenția. De data asta, campioana la această categorie a fost cu siguranță Antigoni, din Cipru, care a electrizat sala atât cu refrenul „Jalla! Jalla!', cât și cu costumația albă, sumară și bogat împodobită semnată Natar Georgiou.
În aceeași serie a ornamentelor, dar la polul complet opus în privința dezvăluirii corpului, Delta Goodrem, din Australia, a fost o întruchipare a ținutei clasice de Eurovision: rochia aurie realizată de Velani by Nicky, brodată cu nenumărate cristale, a strălucit mai tare decât efectele pirotehnice care au însoțit performance-urile concurenților.
Tot o clasică poate fi considerată și ținuta violonistei Linda Lampenius, din Finlanda – asta dacă prin clasic înțelegi alăturarea unei rochii de seară cu cizme înalte. Ceea ce la Eurovision e aproape o regulă de aur.
O altă regulă care funcționează doar pentru Eurovision este aceea că aproape de fiecare dată avem de văzut ținute de inspirație medievală. La ediția din 2026 aceasta a fost, practic, tema centrală, dacă ne uităm la câți concurenți au citat astfel de referințe. Desigur, nimeni mai mult decât membrele LELEK, din Croația, care au arătat ca protagonistele din Handmaids Tale dacă povestea ar fi avut loc în Europa de Est (și știm că zona noastră a fost una dintre inspirațiile romanului). Ținutele concurentelor au fost realizate de Nicolas Diamane, care a vorbit inclusiv despre câteva lucrări clasice de artă care i-au inspirat creațiile; printre ele numărându-se lucrări de Klimt, Michelangelo și Nicolas Bertin.
Și pentru că același Diamane s-a ocupat și de ținutele membrilor Lavina, care au reprezentat Serbia, era clar că estetica avea să fie relativ similară, dar de data aceasta interpretată în piele și ținte, cu un machiaj generos de inspirație gotică completând look-urile concurenților.
Alis, din Albania, a mers în aceeași direcție vestimentară, purtând o capă din zale realizată de brand-ul de slow fashion Medyvers, creat de Klaudia Dodani. Iar ținutele purtate de Alexandra Căpitănescu și de trupa ei au mers în aceeași direcție. Internetul a asemănat outfit-ul cântăreței cu cele ale lui Lady Gaga, dacă Gaga ar fi fost mai pasionată de heavy metal, unii comentatori i-au reproșat că nu a avut atitudinea necesară pentru o vestimentație atât de dură, dar în final Căpitănescu a demonstrat că și-a purtat cu aplomb ținuta și că performance-ul pentru care a fost creată a avut parte și de atitudinea, dar și de vocea necesară pentru a genera un număr istoric de voturi pentru România.
Din seria ținutelor de Eurovision pe bază de piele nu putea lipsi nici Aidan, nici Malta, care nu a generat controverse prin outfit-ul semnat Versace, ci prin presupunerea că ar fi fost susținut în mod necuvenit inclusiv de creatori de conținut și artiști din România.
Și, în cele din urmă, o altă regulă la Eurovision e ca o parte dintre ținute să nu respecte nici o regulă. Dara, din Bulgaria, marea câștigătoare de anul acesta, e reprezentanta perfectă a acestui curent. Look-ul său a fost conceput de stilistul Ivan Tsutsumanov, cu ajutorul designerului Viktor Garbeshkov, și tot ce este de spus despre el este că a avut de toate: o bluză roz, mănuși păroase, o fustă mini, șosete înalte, toate completate de o coafură wild și un machiaj pe măsură. Dacă „Bangaranga', titlul piesei cu care a câștigat, reprezintă haos, după cum a declarat chiar artista, haos a fost și ținuta.
Dar haosul este nostim, și pe acest lucru a mizat și Akylas, din Grecia, care a urcat pe scenă purtând cizme portocalii din blană, un short cu imprimeu portocaliu cu negru și o căciulă cu urechi în aceeași schemă cromatică, practic ținuta perfectă pentru a traversa scena pe o trotinetă pentru că… de ce nu?
„De ce nu?' pare să fi fost și principiul care a ghidat apariția Feliciei, din Suedia, care a purtat o ținută semnată de Sebastian Löjdkvist accesorizată cu o mască în dreptul gurii. Și, cu siguranță, același lucru trebuie să-l fi gândit și Sarah Engels, din Germania, care pentru piesa cu titlul „Fire' a ales un ansamblu din care putem spune cu mâna pe inimă că nu ar mai fi rămas nimic dacă o scânteie ar fi aterizat pe el.
Citește și:
Premiera Fjord la Cannes 2026: Cristian Mungiu, Sebastian Stan, Sharon Stone, Demi Moore pe covorul roșu
Foto: Profimedia, Instagram