Pe 11 octombrie, sediul British Council din București a găzduit evenimentul Educația NEXT, organizat de Libertatea în parteneriat cu British Council. Copii, părinți și specialiști în educație au discutat despre transformările prin care trece școala, despre meseriile viitorului și despre rolul inteligenței artificiale în procesul de învățare. În timp ce adulții au participat la dezbateri, cei mici au descoperit, prin jocuri și activități practice, cum ar putea arăta educația de mâine.
Întrebarea „Ce vrei să te faci când vei fi mare?' nu mai are răspunsuri la fel de previzibile ca în trecut. Dezvoltarea rapidă a tehnologiei schimbă piața muncii, iar multe dintre profesiile pe care le vor avea copiii de astăzi nici măcar nu există încă.
În acest context, participanții la Educația NEXT au încercat să identifice competențele care îi vor ajuta pe elevi să se adapteze unei lumi în continuă schimbare. Dincolo de cunoștințele digitale, discuțiile au evidențiat importanța creativității, empatiei, comunicării și gândirii critice.
Cum îi pregătim pe copii pentru meseriile viitorului
Una dintre principalele preocupări ale părinților prezenți la eveniment a fost legată de abilitățile pe care copiii ar trebui să le dezvolte încă din primii ani de școală.
„Suntem preocupați de competențele-cheie, de abilitățile pe care ar trebui să le dezvolte copiii noștri, astfel încât să facă față unui viitor în care tehnologia va fi, poate, principalul mod în care ei vor lucra. În același timp, încă de la vârste fragede, cei mici ar trebui instruiți cum să facă față unor meserii care în ziua de azi nu există, dar care vor exista în viitor', a declarat Carmen, mamă a trei copii.
Aceasta consideră că educația nu trebuie să se limiteze la activitățile desfășurate în clasă. Experiențele nonformale, proiectele și activitățile extracurriculare pot completa pregătirea oferită de școală.
Ariadna Șerbănescu, profesoară de limba engleză și expert British Council, a subliniat că învățarea trebuie să continue pe tot parcursul vieții.
„Copiii noștri nu vor mai avea joburile pe care le avem noi astăzi. Sau vor avea cariere diferite pe parcursul vieții, din domenii diferite. Prin urmare, ei trebuie să dezvolte abilități diverse care să-i ajute, să le deschidă uși și oportunități. Însă nu este vorba doar despre un proces de învățare, ci și despre cum vor putea ei să pună în aplicare ceea ce au învățat', a spus profesoara.
În opinia sa, cultura generală, adaptabilitatea și capacitatea de a analiza informațiile vor fi esențiale pentru viitoarele generații.
Inteligența artificială în școli: instrument de învățare, nu înlocuitor al gândirii
Alice Istrate, expert și colaborator British Council, cu peste 25 de ani de experiență în predarea limbii engleze și formarea profesorilor, consideră că elevii ar trebui să învețe de timpuriu să utilizeze inteligența artificială.
„Copiii vor trebui să învețe de mici cum să lucreze cu AI. Este evident că nu vor putea acumula acest bagaj colosal de informație și cunoștințe atunci când își vor căuta primul job. Deci, din punctul meu de vedere, cu cât mai devreme, cu atât mai bine pentru competențele viitorului', a declarat Alice.
Totuși, utilizarea tehnologiei nu trebuie să înlocuiască acumularea cunoștințelor fundamentale.
„Alfabetizarea funcțională, competențele matematice și înțelegerea domeniilor studiate rămân fundamentale pentru dezvoltarea gândirii critice și a creativității', consideră Alice Istrate.
Specialista a explicat că inteligența artificială poate prelua activitățile repetitive, însă elevii trebuie încurajați să gândească independent și să își folosească imaginația.
„Când vorbim despre gândire critică, ne putem referi la foarte multe aspecte. De exemplu, elevii s-ar putea ajuta de inteligența artificială pentru a-și testa cunoștințele dobândite până la un anumit moment'.
La fel de importantă este verificarea informațiilor furnizate de instrumentele digitale.
„Îl ajutăm pe copil să compare, de exemplu, un text generat de inteligența artificială cu un text pe care l-ar scrie el. Îl ajutăm pe copil să verifice fake news sau fake information pe care o generează uneori inteligența artificială', a mai explicat Alice Istrate.
Copiii nu vor ca profesorii să fie înlocuiți de roboți
La Educația NEXT, elevii au avut ocazia să vorbească despre așteptările lor de la școală și despre modul în care își imaginează viitorul educației.
Deși sunt interesați de tehnologie, cei mai mulți consideră că profesorii nu ar trebui înlocuiți de inteligența artificială.
„Eu cred că să înlocuiești profesorul cu un robot ar fi o chestie foarte rea, pentru că un robot nu poate înlocui ceea ce ai tu în inimă. Un robot n-ar putea să ofere iubirea ca profesorul sau profesoara', a spus Teodor.
După participarea la un atelier organizat de British Council, băiatul a apreciat modul în care profesorii au interacționat cu elevii.
„Mi-a plăcut cel mai mult că profesorii sunt foarte agili și sunt atenți la ce tu ai putea să înveți și cred că ei văd procesul lecție de lecție', a adăugat acesta.
Maria Sofia, elevă în clasa a IV-a, împărtășește aceeași opinie.
„Un robot nu poate înlocui un profesor, pentru că informațiile pe care le folosește mașinăria provin, până la urmă, tot de la oameni'.
La rândul său, Smaranda, în vârstă de 10 ani, consideră că trecerea exclusivă la învățământul online ar afecta relațiile dintre copii.
„Să te duci la școală e mai mult o chestie de socializare. Noi, copiii, majoritatea copiilor, nu ne ducem neapărat la școală să învățăm. Multora le place pur și simplu să fie într-un mediu plin de copii', a explicat eleva.
Alexia, de 9 ani, și-ar dori mai multe calculatoare în școli, dar nu ar vrea ca învățătoarea sa să fie înlocuită de un robot.
Ce materii și activități și-ar dori elevii la școală
Dincolo de tehnologie, copiii au vorbit despre nevoia unor activități practice și a proiectelor realizate în echipă.
Paul, elev în clasa a V-a, a apreciat exercițiile de grup la care a participat în cadrul evenimentului.
„La școală nu lucrăm foarte mult la proiecte, aici da, și asta mi-a plăcut. Aici mi-a plăcut mai mult că lucrăm împreună la proiecte', a povestit el.
Băiatul și-ar dori să învețe să gătească la școală. Alți elevi au menționat cursuri suplimentare de engleză, economie, scriere creativă, dans sau baschet.
Smaranda ar vrea să studieze mai multă istorie, inclusiv comunismul și Al Doilea Război Mondial. Delia, elevă în clasa a III-a, este interesată de pian, iar Irina, în vârstă de 9 ani, ar prefera activități de robotică.
Răspunsurile lor arată că elevii își doresc o educație mai diversificată, care să le ofere ocazia să își descopere pasiunile și să aplice practic ceea ce învață.
Părinții caută un echilibru între tehnologie și viața reală
Accesul copiilor la internet și la instrumentele digitale reprezintă o altă preocupare importantă pentru familii.
Alina Mihai consideră că tehnologia poate contribui la dezvoltarea celor mici, însă utilizarea acesteia trebuie supravegheată.
„Nu-i putem exclude total din lumea asta virtuală. E clar că jocurile, atâta timp cât sunt OK pentru vârsta lor, sunt și ele un instrument de dezvoltare emoțională, dezvoltare a limbii străine, dezvoltare socială. Dar trebuie văzut până unde și cât au acces acești copii', a explicat aceasta.
Carmen a subliniat, la rândul său, că părinții trebuie să le ofere copiilor libertatea de a explora, fără să neglijeze comunicarea și siguranța.
„Copiii noștri sunt mai capabili decât credem noi. E important să simtă că noi avem încredere în ei', a declarat aceasta.
Un alt părinte a atras atenția că accesul permanent la informații poate reduce timpul pe care copiii îl dedică reflecției.
„Copilul nu mai are timp să gândească cu propriul creier, nu mai are timp să rumege informația pe care o primește pe o tabletă sau la televizor sau chiar și pe telefon', a spus o mamă prezentă la eveniment.
Empatia și sănătatea digitală, competențe esențiale pentru viitor
Pe lângă cunoștințele tehnice, specialiștii au evidențiat importanța echilibrului emoțional și a relațiilor interpersonale.
Alice Istrate consideră că dezvoltarea competențelor socio-emoționale trebuie să fie o prioritate.
„|Așa-numitul wellbeing al copilului. De asemenea, sănătatea digitală, dar în același timp deprinderile digitale contează enorm', a explicat specialista.
Un alt părinte a subliniat că învățarea unei limbi străine nu ar trebui evaluată exclusiv prin corectitudinea exprimării, ci și prin capacitatea de comunicare.
„Nu mă interesează cât de impecabil vorbește acea engleză, ci cât de bine știe el ce să facă cu limba asta. Adică trebuie să știe să-și creeze niște relații, să comunice eficient, empatic, constructiv cu cineva', a declarat acesta.
Evenimentul Educația NEXT a evidențiat astfel o preocupare comună a părinților, profesorilor și copiilor: pregătirea pentru o lume dominată tot mai mult de tehnologie, fără pierderea abilităților umane.
Reprezentanții British Council au prezentat și metodele de predare utilizate în cadrul cursurilor instituției, bazate pe interacțiune, colaborare și feedback constant.
Concluzia întâlnirii a fost că școala viitorului trebuie să îmbine competențele digitale cu gândirea critică, empatia și creativitatea, oferindu-le copiilor instrumentele necesare pentru a se adapta schimbărilor, dar și libertatea de a-și descoperi propriile interese.
foto: Vlad Chirea