New York-ul are un nou protagonist cultural, iar numele lui este Constantin Brâncuși. La aproape șapte decenii de la moartea sa, artistul român revine în centrul atenției internaționale printr-o expoziție de amploare organizată de Museum of Modern Art (MoMA), una dintre cele mai influente instituții de artă modernă din lume.
Intitulată „Brancusi: The Artist and His Studio', retrospectiva s-a deschis pe 25 octombrie 2026 și poate fi vizitată până pe 27 februarie 2027. Iar amploarea proiectului spune multe despre locul pe care sculptorul îl ocupă în istoria artei: întregul etaj șase al muzeului îi este dedicat.
Nu este o noutate că sculptorul a cucerit Statele Unite. Chiar și celebra actriță Nicole Kidman promovează operele lui Constantin Brâncuși.
Expoziția este spectaculoasă atât prin selecția lucrărilor, cât și prin perspectiva din care acestea sunt prezentate. În locul unei retrospective convenționale, curatorii Anne Umland și Mia Matthias au ales să exploreze relația dintre Brâncuși și atelierul său din Impasse Ronsin, Paris.
Un spațiu în care artistul a trăit și a lucrat din 1916 până în 1957 și pe care l-a transformat, treptat, într-o operă de artă în sine.
Pentru Brâncuși, atelierul era un univers construit cu aceeași precizie cu care își concepea fiecare lucrare.
Soclurile, mobilierul, lumina și poziționarea obiectelor făceau parte dintr-o compoziție în permanentă schimbare. Artistul obișnuia să își reorganizeze sculpturile, explorând felul în care acestea interacționau cu spațiul și între ele. După 1920, a început chiar să participe tot mai rar la expozițiile din Franța, preferând să își primească vizitatorii în propriul atelier.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale retrospectivei este colaborarea cu Centrul Pompidou din Paris, instituție care păstrează patrimoniul „Atelier Brancusi'. Cum muzeul francez este închis pentru renovare, mai multe sculpturi care în mod obișnuit nu părăsesc colecția au putut călători peste Atlantic, unele pentru prima dată după decenii.
Printre lucrările expuse se numără Leda (1926), Pasărea în văzduh (1928), Peștele (1930), dar și versiuni ale celebrelor Domnișoara Pogany, Prințesa X și Sărutul. Lor li se alătură fotografii realizate chiar de artist, filme, instrumente de lucru, piese de mobilier sculptate manual și documente de arhivă. Împreună, acestea oferă o perspectivă mai intimă asupra procesului său creativ.
Expoziția readuce în atenție și un episod fascinant din relația lui Brâncuși cu America. În 1926, una dintre versiunile lucrării „Pasărea în văzduh' a fost refuzată de autoritățile vamale americane ca obiect de artă, fiind considerată un produs manufacturat. Disputa care a urmat a devenit un moment de referință în definirea juridică a artei moderne. Un secol mai târziu, aceeași viziune artistică este celebrată într-unul dintre cele mai prestigioase muzee ale lumii.
Momentul este cu atât mai important cu cât 2026 marchează 150 de ani de la nașterea sculptorului, aniversare celebrată în România prin Anul Constantin Brâncuși. Retrospectiva beneficiază și de sprijinul Institutului Cultural Român din New York, care a organizat pe 28 octombrie un eveniment dedicat operei artistului, reunind specialiști și personalități culturale din România și Statele Unite.
În completarea expoziției, MoMA a publicat și un volum ilustrat care reunește peste 130 de fotografii realizate de Brâncuși, documentând transformările atelierului său de-a lungul a patru decenii.
Dincolo de dimensiunea sa culturală, retrospectiva de la New York reprezintă și o confirmare a actualității operei lui Brâncuși. Într-o epocă dominată de imagini, instalații imersive și experiențe vizuale, sculptorul care a redus formele la esența lor continuă să inspire generații de artiști.
Iar faptul că, la 150 de ani de la nașterea sa, un etaj întreg al MoMA îi este dedicat demonstrează că influența lui nu aparține doar trecutului. Brâncuși rămâne, într-un fel, la fel de contemporan ca atunci când lumea încerca să înțeleagă dacă o pasăre fără aripi poate fi considerată artă.
Citește și: Constantin Brâncuși, anatomia unui stil vestimentar atent construit
Foto: Profi Media