Familiile formate din persoane de același sex care și-au unit destinele în alte țări din Uniunea Europeană cer României transcrierea certificatelor de căsătorie, cu susținerea Asociației ACCEPT. Miercuri, pe 13 mai, primele familii au spus DA și în fața statului român, printr-o ceremonie simbolică, în cadrul căreia a fost semnată o cerere oficială de transcriere a documentelor. La evenimentul care a marcat lansarea procedurilor administrative au participat, alături de familiile de români care cer statului protecție și recunoaștere, Avocata Poporului, doamna Renate Weber, dar și numeroși reprezentanți ai societății civile.
Demersul ACCEPT vizează punerea în aplicare a hotărârii definitive din noiembrie 2025, pronunțate de Marea Cameră a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cadrul unei întrebări preliminare ridicate de o instanță din Polonia. Cazul, numit Cupriak-Trojan v. Mazowieckie Voivode ( C-713/23), creează o obligație concretă pentru toate statele UE să transcrie în registrele naționale de stare civilă toate căsătoriile între persoane de același sex, indiferent de reglementările naționale, în baza principiului suveranității dreptului european. Polonia a început deja transcrierea certificatelor de căsătorie, și toate statele aflate în această situație sunt obligate s-o facă.
„Ne-am căsătorit pentru că ne iubim și, la fel ca toți oamenii care se iubesc și se respectă reciproc, ne dorim să îmbătrânim împreună. După ani de zile în care am trăit într-o țară în care toate familiile sunt tratate cu demnitate, ne-am întors în România – locul pe care îl numim acasă. Noi continuăm să fim o familie și aici și așteptăm ca statul român să recunoască acest fapt.', au declarat Cristina și Jadwiga, care au trăit timp de câțiva ani în Spania, unde s-au și căsătorit.
„Aș vrea ca familiile căsătorite din România să știe că o foaie pe care scrie și în limba română că eu și soțul meu suntem căsătoriți nu le va afecta în niciun fel drepturile. Cât despre familiile care încă nu au dreptul să se căsătorească în România, lor le dorim ca ziua în care acest lucru va fi posibil să vină cât mai curând', le-au transmis românilor, printr-o intervenție video la eveniment, Alex și Cristian, care și-au unit destinele în urmă cu 3 ani și care trăiesc acum în Germania.
Deși formează familii cu drepturi depline în alte țări din Uniunea Europeană, statutul marital al persoanelor de același sex se schimbă odată ce trec granița pentru a se întoarce în România. Țara lor nu le permite să-și fie alături la bine și la greu, să ia decizii medicale și să se reprezinte reciproc ca aparținători în cazul unei urgențe medicale, să moștenească bunurile comune dobândite de-a lungul vieții sau să acceseze facilitățile fiscale dedicate familiilor.
„Colaborând cu familiile care au venit către noi, la ACCEPT, pentru a cere sprijin în vederea transcrierilor actelor de căsătorie, am învățat câteva lucruri foarte importante: iubirea adevărată – iubirea care e mai puternică decât distanțele, care rezistă în fața obstacolelor administrative și campaniilor urii. Lucrăm inclusiv cu familii care au ajuns la vârsta pensionării și nu-și doresc decât să se întoarcă acasă, după ani de zile de muncă în străinătate, să-și îngrijească împreună grădina de legume și să aibă grijă unii de ceilalți. Peste 3 milioane de români au părăsit țara. Printre ei, foarte multe persoane LGBTQIA+, care simt că țara lor le-a abandonat, a subliniat avocata Anca Baltac.
„După 30 de ani de prezență activă a vocilor LGBTQIA+ în spațiul public, politicienii încă ne spun că e nevoie de o dezbatere în societate cu privire la drepturile familiilor noastre. S-au făcut pași importanți în această privință, dar decidenții nu doar că amână acest moment, ba chiar blochează instituțiile responsabile cu apărarea și respectarea drepturilor omului în România. Instituția Avocatului Poporului și Consiliul Național Anti-discriminare au nevoie de reprezentanți cu drepturi și obligații depline pentru a putea funcționa și într-o țară profund marcată de instabilitate politică', a adăugat și Florin Buhuceanu, reprezentant ECPI și reprezentant al unei familii în cazul căreia Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o Hotărâre definitivă privind nevoia de protecție și recunoaștere legală din partea statului român.
„Mă voi adresa Parlamentului în vederea abrogării articolului din Codul Civil care prevede interzicerea căsătoriilor încheiate în afara țării între persoane de același sex', a subliniat Renate Weber, Avocatul Poporului, care a atras atenția că dreptul la demnitate este unul garantat prin Constituție, și că toate autoritățile trebuie să colaboreze pentru a rezolva această situație.
Avocata de drepturile omului Iustina Ionescu a invocat la rândul său textul Constituției și a subliniat obligația pe care chiar România și-a asumat-o odată cu aderarea la Uniunea Europeană, de a respecta legislația UE cu prioritate atunci când legile din țară sunt defavorabile propriilor cetățeni. Aceasta a făcut apel la oficiile de stare civilă din întreaga țară, amintindu-le că aplicarea hotărârii CJUE din 2025 stă acum în mâinile lor.
Deși reprezintă una dintre urgențele la care statul român trebuie să răspundă în relația cu persoanele LGBTQIA+, situația familiilor este la fel de importantă ca celelalte probleme cu care se confruntă comunitatea. Andrei Rădulescu, din partea Identity.Education, a luat cuvântul pentru a sublinia nevoia urgentă servicii medicale specifice pentru persoanele trans, dar și de profesioniști din domeniul medical care sa trateze pe toată lumea cu demnitate, la care sistemul românesc nu răspunde astăzi. Ioana Fotache, din partea Asociației Transcore, a subliniat faptul că nu există niciun articol în toată legislația țării care să includă cuvântul „trans', ceea ce întărește stigma și atitudinile negative cu care se confruntă comunitatea în relația cu statul.
Din partea ARK Oradea, a luat cuvântul Gia Dărăștean, care a acuzat discriminarea la care este supusă comunitatea locală în singurul oraș din România în care Primăria a interzis organizarea Marșului PRIDE. Organizatorii Oradea PRIDE au amintit că s-au adresat Curții Europene a Drepturilor Omului și au anunțat că marșul va avea loc, cu sau fără acordul administrației, locale, pe 25 iulie.
Foto: Larisa Baltă