Amendamentul care extindea obligația de a-și declara averile și asupra partenerilor de viață ai persoanelor care ocupă funcții publice a fost declarat neconstituțional din motive de tehnică legislativă, dar nevoia de recunoaștere juridică a familiilor de facto rămâne urgentă și reală. Asociația ACCEPT cere Parlamentului să creeze un cadru legislativ coerent privind protecția vieții de familie, care să recunoască drepturile tuturor familiilor.
Aproape un milion de români formează la ora actuală familii care nu figurează în registrele de stare civilă. Vorbim despre cupluri care și-au construit o viață împreună, locuiesc la același domiciliu și, în cazul unora dintre ele, au chiar și copii împreună. În lipsa unui certificat de căsătorie, statul român nu le recunoaște statutul de familie și nu le acordă niciun fel de protecție în caz de boală, deces, drepturi patrimoniale, drepturi în caz de despărțire, drepturi succesorale, recunoașterea raporturilor de familie în fața instituțiilor, protecția partenerului vulnerabil din punct de vedere financiar sau protecția locuinței comune. Vorbim, de asemenea, de familii formate din persoane același sex care nu au dreptul să se căsătorească în România.
„Dincolo de jocuri politice, există sute de mii de familii de români pe care statul nu le protejează în niciun fel. Reamintim Parlamentului că o familie nu poate exista din punct de vedere juridic doar atunci când partidele politice au nevoie să o folosească pentru a se ataca reciproc. Nu putem permite instrumentalizarea familiilor noastre în interes politic. E momentul ca Parlamentul să își asume responsabilitatea de a acorda protecție și recunoaștere egală tuturor familiilor., declară Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației ACCEPT. „Solicităm Parlamentului să dezbată în noua sesiune parlamentară legislația de reglementare a parteneriatului civil, alături de modalitățile de implementare ale tuturor hotărârilor europene care vizează recunoașterea și protecția vieții de familie în Uniunea Europeană', adaugă acesta.
Pentru familiile formate din persoane de același sex, nevoia recunoașterii juridice a familiilor de facto este și mai urgentă. Oricât de mult și-ar dori, în România, ele nu se pot căsători, nu au acces la parteneriat civil și nici la o formă de protecție a coabitării sau a familiei de facto, deși Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat încă din 2023 în cazul Buhuceanu, Ciobotaru și alte 20 de familii, stabilind că statul trebuie să le ofere protecție și recunoaștere.
În plus, există mii de familii care s-au căsătorit în alte state membre UE, dar care nu mai sunt recunoscute la ele în țară odată ce au trecut granița pentru a se întoarce. Și în cazul acestora vorbim despre un eșec al statului român de a implementa jurisprudența europeană printr-o legislație nediscriminatorie. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât încă din octombrie 2025 că toate statele membre UE au obligația de a transcrie documentele de căsătorie emise în alte state europene.
Prin încercarea de a crea noi obligații, fără ca drepturile să fie în vreun fel asigurate, parlamentarii eșuează nu doar în privința implementării jurisprudenței UE, ci și în respectarea Constituției României. Articolul 26 din Constituție protejează viața de familie, iar Curtea Constituțională a României a confirmat că această protecție nu depinde de existența unei căsătorii.
În Decizia nr. 562/2017, judecătorii CCR au afirmat că există viață de familie și în cadrul unei relații de fapt echivalente căsătoriei și că protecția acesteia este relevantă „indiferent de existența unei înregistrări formale.' De asemenea, în Decizia nr. 534/2018 din cauza Coman-Hamilton, CCR a recunoscut că relația stabilă a unui cuplu de același sex intră și ea în sfera vieții private și de familie.
Protecția vieții de familie în alte state
În alte state europene, lipsa unui certificat de căsătorie nu înseamnă automat lipsa protecției juridice. Cuplurile neînregistrate pot beneficia, în funcție de legislația națională, de drepturi asociate vieții de familie – de la moștenire și drepturi asupra locuinței comune, până la decizii medicale și protecție socială.
În Croația, de exemplu, o relație de familie poate produce efecte juridice după trei ani de conviețuire, chiar și fără semnarea unui document de căsătorie sau parteneriat civil, iar în Belgia, coabitarea legală oferă cuplurilor care nu se căsătoresc protecție juridică asupra locuinței și bunurilor comune.
Există modele de sisteme de protecție a familiilor de facto și în Franța, Spania, Olanda sau Portugalia. Multe țări au înțeles deja că familiile există în realitate înainte de a exista în registrele statului. Legea trebuie să le protejeze, nu să le recunoască doar atunci când intenționează să le impună noi obligații.
Alături de Slovacia, Polonia și Bulgaria, România a rămas printre ultimele patru țări din Uniunea Europeană care nu oferă familiilor formate din persoane de același sex dreptul de a se căsători sau de a-și oficializa relația printr-un parteneriat civil. Căsătoria egală este posibilă astăzi în 16 țări membre UE, iar parteneriatul civil este un instrument juridic adoptat în 20 de state.
DESPRE ACCEPT
Înființată în 1996, Asociația ACCEPT este prima și cea mai longevivă organizație LGBTQIA+ din România. De-a lungul a 30 de ani, ACCEPT a luptat pentru decriminalizarea homosexualității, a documentat discriminarea și violența, a construit servicii de sprijin pentru comunitate și a adus an de an Bucharest Pride în stradă ca act de rezistență și celebrare.
Foto: Larisa Baltă