Începând cu 1 septembrie 2025, Uniunea Europeană interzice folosirea produselor cosmetice care conțin TPO (Trimethylbenzoyl Diphenylphosphine Oxide), un fotoinițiator utilizat la uscarea ojei semipermanente și a gelurilor pentru unghii sub lumină UV sau LED.
Această substanță, întâlnită frecvent în produsele destinate manichiurii, poate reprezenta un risc pentru sănătate atunci când este folosită în mod repetat sau în concentrații ridicate. Mai mult, TPO a fost recent clasificat drept substanță toxică pentru reproducere, ceea ce înseamnă că poate afecta fertilitatea și dezvoltarea umană. În urma acestei reclasificări, ingredientul a fost inclus pe lista substanțelor interzise în cosmeticele comercializate pe piața europeană.
România, ca stat membru al Uniunii Europene, se aliniază acestor reguli prin intermediul instituțiilor responsabile. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a precizat că are rolul de a supraveghea piața și de a sancționa produsele neconforme, în timp ce Ministerul Sănătății rămâne responsabil pentru aspectele ce țin de siguranța medicală și de reglementările conexe.
Recomandarea principală pentru consumatori este să verifice cu atenție etichetele produselor, în special atunci când vine vorba despre geluri și lacuri pentru unghii. De asemenea, specialiștii recomandă păstrarea bonului fiscal sau a dovezii achiziției, astfel încât eventualele nereguli să poată fi raportate cu ușurință către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Decizia, anunțată în luna mai, a oferit producătorilor doar o perioadă scurtă pentru a înlocui TPO cu ingrediente mai sigure. Există însă deja pe piață alte tipuri de fotoinițatori care pot îndeplini aceeași funcție în procesul de polimerizare a produselor pentru unghii, fără a prezenta aceleași riscuri pentru sănătate.
Alte substanțe toxice utilizate în industria frumuseții
Potrivit Environmental Working Group, o femeie folosește în medie, pe zi, cel puțin 12 produse cosmetice și de îngrijire. Așa cum arată un studiu realizat de Biosen, acest lucru înseamnă că majoritatea femeilor sunt expuse la peste 515 chimicale sintetice. Chiar dacă sunt aplicate doar pe piele, asta nu înseamnă și că rămân acolo. Sunt absorbite în sânge, iar asta poate determina probleme serioase de sănătate.
Unul dintre cele mai cunoscute astfel de cazuri a fost cel legat de pudra de talc comercializată de Johnson & Johnson. Peste 20.000 de femei au raportat că au dezvoltat cancer ovarian după ce au folosit ani la rând pudra de talc a brand-ului american. Un document din 1957 a arătat că produsul era contaminat cu azbest, un mineral cancerigen. Potrivit datelor obținute de avocatul Allen Smith, cel care le-a reprezentat în instanță pe o parte dintre femei în procesul cu Johnson & Johnson, gigantul farmaceutic ar fi știut încă din anii 60 că talcul conține substanțe toxice și încerca la momentul respectiv să găsească o alternativă mai puțină nocivă.
Același azbest a fost găsit în 2019 de FDA și în pudra pentru bebeluși produsă de Johnson & Johnson. Un an mai târziu, compania a retras de pe piața din SUA și din Canada produsul, însă nu fiindcă ar fi recunoscut că substanța folosită este nocivă, ci motivând că obiceiurile consumatorilor s-au schimbat din cauza informațiilor false care circulă cu privire la siguranța produsului. Chiar și după ce instanța a decis că Johnson & Johnson trebuie să plătească daune în valoare de 2.23 miliarde de dolari femeilor care au susținut că au dezvoltat cancer ovarian din cauza pudrei de talc, compania a continuat să afirme că produsul este sigur și că nu conține azbest.
Dar problema ingredientelor toxice folosite în industria de beauty este mult mai complexă de atât și, din păcate, nu se rezumă la un singur produs.
Ftalații, de exemplu, sunt substanțe chimice care se găsesc în majoritatea produselor, de la pungi, alimente, șampoane, cabluri până la creme. Aceștia sunt folosiți în industria plasticului pe post de solvenți și fixatori. Se găsesc adesea în compoziția lacurilor de unghii, fiindcă împiedică crăparea acestora, dar și în parfumuri, pentru că ajută aroma să reziste mai mult timp. Chiar dacă sunt folosiți la scară largă, există dovezi științifice care îi clasifică drept perturbatori endocrini, ceea ce înseamnă că afectează sistemul reproducător, că pot determina malformații congenitale ale fătului sau avortul spontan, dar și că măresc șansele dezvoltării cancerului de sân sau testicular.
BHA (butylated hydroxyanisole) și BHT (butylated hydroxytoluene) sunt alte substanțe chimice folosite atât în industria alimentară, cât și în cea de frumusețe pentru a prelungi termenul de valabilitate a produselor. Cel mai adesea se găsesc în rujuri sau creme hidratante. Pe lângă faptul că pot determina alergii, în urma studiilor pe animale, US Department of Health and Human Services a clasificat BHA-ul drept un posibil cancerigen uman. Deși BHT este considerat mai puțin periculos, expunerea îndelungată la acesta poate cauza afecțiuni la nivelul rinichilor, plămânilor sau poate afecta glanda tiroidă și procesul de coagulare a sângelui.
International Agency for Research on Cancer a inclus formaldehida la categoria substanțelor cancerigene. Cu toate astea, este des folosită în șampoane, geluri de duș și de păr, săpunuri lichide, lacuri de unghii sau produse de îndreptare a părului. Chiar dacă numele său nu apare pe lista ingredientelor unui produs, asta nu înseamnă și că nu se poate regăsi în compoziția acestuia sub o formă sau alta. Există o gamă largă de conservanți care eliberează formaldehidă și care, la rândul lor, pot avea aceleași efecte negative dacă sunt utilizate pe o perioadă lungă de timp.
În urmă cu 30 de ani, triclosanul a început să fie adăugat în majoritatea produselor de curățenie, dar și de îngrijire personală cum sunt pastele de dinți, săpunurile, gelurile de duș sau deodorantele. Asta s-a datorat în primul rând proprietăților antibacteriene și antifungice. Însă, în ultimii ani, studiile au arătat că acest compus chimic crește rezistența bacteriilor la diverse antibiotice. Cercetătorii afirmă că rezistența la antibiotice este o problemă globală și estimează că până în 2050 va provoca un deces la fiecare 3 secunde. În plus, FDA a anunțat că anumite studii pe animale au arătat că expunerea la doze mari de triclosan provoacă dezechilibre la nivelul sistemul endocrin. De asemenea, poate determina iritații ale pielii și alergii, mai ales în rândul copiiilor. FDA a interzis în 2016 folosirea triclosanului în săpunuri sau dezinfectante, afirmând nu numai că nu este sigur și că afectează sănătatea oamenilor, dar și că nu este mai eficient decât produsele de curățare în a căror compoziție nu se regăsește. Cu toate astea, continuă să fie folosit în pastele de dinți, fiindcă ajută la tratarea gingivitei.
Dacă despre ingredientele amintite până acum nu se vorbește prea mult, sulfații și parabenii intră într-o categorie specială. Brand-urile de îngrijire se mândresc cu formulele lor lipsite de aceste substanțe chimice și au grijă ca pe etichetele produselor lor să fie să fie consemnat acest lucru cu litere cât mai mari. Ni se spune că ar trebui să îi evităm, dar rareori ne sunt prezentate și motivele. Parabenii au o lungă istorie în industrie, fiind folosiți tocmai din anii 50 pentru proprietățile lor de a distruge bacteriile și ciupercile, ajutând la conservarea produsului. Sulfații sunt folosiți în produsele de curățare, cu precădere în șampoane, fiindcă îndepărtează în mod eficient murdăria și uleiurile. În plus, tot ei sunt responsabili și pentru spuma pe care o fac ele la contactul cu apa. Aparent, ai putea crede că oferă numai beneficii, dar în realitate lucrurile nu sunt atât de simple. Parabenii, de exemplu, imită activitatea estrogenului, hormonul feminin care favorizează dezvoltarea cancerului de sân. Un studiu publicat în Journal of Applied Toxicology arată că în tumorile de cancer mamar au fost depistați parabeni.
Cu toate acestea, încă nu a fost demonstrat faptul că aceștia ar cauza cancerul de sân, dar cercetătorii trag un semnal de alarmă asupra folosirii lor, avertizând că ar putea influența dezvoltarea celulelor maligne. În ceea ce privește sulfații, problema principală pe care o ridică e că sunt mult prea eficienți. Adică nu îndepărtează doar murdăria, ci și uleiurile naturale de la nivelul scalpului. Asta duce la deshidratarea firului de păr, dar și la iritații ale pielii capului.
Rămânând în sfera produselor de îngrijire esențiale, nici crema cu factor de protecție nu este fără de păcat. În compoziția multor astfel de produse se regăsește oxibenzonă, un compus organic derivat al benzofenonei care funcționează ca un filtru solar, ce absoarbe razele UVA și UVB. The Environmental Working Group a atras atenția asupra acestei substanțe încă din 2008, când au apărut tot mai multe dovezi conform cărora ar putea afecta sistemul endocrin, care este responsabil cu reglarea proceselor biologice precum creșterea și dezvoltarea, metabolismul sau funcția de reproducere. De asemenea, este considerată alergenă, provocând diverse reacții cutanate, mai ales în rândul copiiilor. Pe lângă efectele asupra sănătății umane, oxibenzona distruge și recifele de corali, accentuează fenomenul de albire a acestora și le reduce capacitatea de regenerare. Din această cauză, Hawaii a interzis începând cu acest an folosirea produselor pentru protecție solară care au în compoziție acest ingredient chimic.
Adeseori, produsele cu SPF pot conține și un alt compus sintetic, numit polietilenglicol (PEG). Acesta provine din industria petro-chimică și este folosit în cosmetice ca agent de îngroșare, emolient și solvent. Rolul principal al acestuia este de a ajuta celelalte ingredinte din compoziția cremelor să pătrundă mai ușor și mai rapid în piele. Mai multe teste au dovedit faptul că PEG este frecvent contaminat cu alți compuși chimici periculoși, precum 1,4 dioxan sau oxid de etilenă. The International Agency for Research on Cancer a clasificat oxidul de etilenă drept un cancerigen uman, iar despre 1,4 dioxan a afirmat că ar putea avea aceleași efecte asupra sănătății oamenilor. În plus, cel din urmă ingredient este și foarte rezistent, având nevoie de mult timp pentru a se degrada, ceea ce înseamnă că afectează în egală măsură și mediul înconjurător. De asemenea, cercetările au arătat că tratarea rănilor cu o loțiune ce conține polietilenglicol provoacă iritații majore.
Recent, pe lista ingredientelor toxice folosite în industria cosmeticelor au intrat și substanțele PFAS. Conform unui studiu publicat în Environmental Science & Technology, cercetătorii au depistat niveluri ridicate de fluor, un indicator al utilizării PFAS, în peste jumătate din cele 231 de produse testate. Printre acestea s-au numărat rujuri, mascara, fonduri de ten, tușuri, anticearcăne, farduri de obraz sau lacuri de unghii. PFAS, cunoscute și sub denumirea de forever chemicals, pentru că nu se degradează în mod natural și se acumulează în organismul uman, sunt folosite cu precădere în fabricarea țesăturilor tratate sau a diverselor ambalaje. Studiile au demonstrat că există o legătură strânsă între aceste substanțe chimice și riscul dezvoltării de cancer, boli hepatice, tiroidiene, defecte congenitale sau hipertensiune arterială. PFAS pot fi absorbite prin piele sau prin canalul lacrimal, inhalate sau chiar înghițite. Green Science Policy Institute remarcă faptul că persoanele care poartă ruj constant pot ingera accidental câteva kilograme de produs pe tot parcursul vieții. De asemenea, studiul a mai arătat că un nivel ridicat de fluor se regăsea mai ales în produsele care erau promovate drept wear-resistant, long-lasting sau waterproof. Partea cu adevărat alarmantă constă în faptul că, deși 29 de produse conțineau între 4 și 13 tipuri de PFAS, doar pe eticheta unuia dintre acestea erau trecute aceste substanțe chimice. Din nou, acest lucru se întâmplă fiindcă industria de beauty este slab reglementată în SUA și nu sunt impuse reguli stricte de etichetare. Deși produsele analizate aparțineau unor brand-uri bine cunoscute, majoritatea din categoria premium, cercetătorii nu au vrut să divulge care dintre acestea folosesc substanțele toxice.
Citește și:
Lucruri pe care ar trebui să le arunci chiar acum din trusa ta de cosmetice
Foto: Hepta