Rolul medicinei fizice de reabilitare în gestionarea afecțiunilor cronice

Afecțiunile cronice, precum durerile articulare, bolile cardiovasculare sau neurologice, afectează semnificativ calitatea vieții și independența pacienților. Medicina fizică și reabilitarea joacă un rol esențial în gestionarea acestor probleme, oferind strategii personalizate pentru ameliorarea simptomelor, creșterea mobilității și prevenirea complicațiilor. Prin exerciții terapeutice, kinetoterapie și tehnici moderne de recuperare, pacienții pot recâștiga funcționalitatea și pot îmbunătăți semnificativ starea generală de sănătate.

Ce înseamnă medicina fizică de reabilitare?

Medicina fizică de reabilitare (în prescurtare MFR) acoperă prevenția, diagnosticul și tratamentul problemelor funcționale apărute în urma bolilor cronice. Această specialitate medicală nu se limitează la tratarea durerii, ci ajută pacienții să-și recapete independența, să revină la activitățile zilnice și să devină din nou parte activă în familie și comunitate.

Un program de reabilitare nu acționează doar asupra simptomelor fizice, ci se concentrează pe întreaga persoană – tratează corpul, dar susține și starea psihică, precum și readaptarea la viața socială. De exemplu, după un accident vascular cerebral, pacienții primesc nu doar exerciții fizice adaptate, ci și sprijin emoțional și consiliere pentru a depăși provocările zilnice.

Integrarea acestor servicii se face de regulă în centre specializate sau ambulatorii, sub coordonarea unei echipe medicale cu pregătire specifică.

Echipa multidisciplinară din reabilitare

Recuperarea după o boală cronică cere implicarea mai multor specialiști. De regulă, echipa include următoarele roluri:

• Medicul de reabilitare coordonează evaluarea de bază și monitorizează evoluția pacientului.
• Kinetoterapeutul conduce exercițiile, adaptează mișcările și urmărește progresul musculaturii și al articulațiilor.
• Terapeutul ocupațional ajută pacientul să redobândească autoîngrijirea și să se reintegreze în activitățile de bază, cum ar fi mersul sau gătitul.
• Psihologul oferă sprijin emoțional și tehnici pentru depășirea anxietății sau frustrării legate de limitările fizice.
• Asistentele medicale asigură monitorizarea constantă și pun în practică tehnicile recomandate de specialiști.

De exemplu, un adult cu boală reumatică severă se bucură de intervenții coordonate: tratament fizic pentru controlul durerii, consiliere psihologică pentru a depăși momentele dificile și reeducare motrică pentru activitățile zilnice. Mai ales dacă urmează aceste servicii într-un centru de recuperare medicală și nu doar acasă, implicarea echipei de specialiști accelerează progresul.

O astfel de abordare țintește atât aspectele medicale, cât și cele sociale, contribuind la o viață mai echilibrată pentru pacient și familie.

Tipuri de terapii folosite în medicina fizică de reabilitare

Un program eficient combină mai multe tipuri de terapii, selectate în funcție de nevoile fiecărui pacient și de afecțiunea de bază. Iată principalele intervenții folosite în reabilitare, împreună cu aplicațiile și limitele lor:

• Electroterapia – Aplică curenți electrici de joasă sau medie frecvență, cu scopul de a reduce durerea, de a relaxa mușchii și de a favoriza circulația sângelui. Este utilă în boli precum artrita sau durerile de spate, dar nu se folosește la cei cu stimulator cardiac sau tulburări majore de ritm.
• Laserterapia – Folosește lumina pentru a grăbi refacerea țesuturilor, a reduce inflamația și a diminua disconfortul. Nu este potrivită pentru zonele cu tumori sau pentru femeile însărcinate.
• Magnetoterapia – Utilizează câmpuri magnetice controlate pentru a reduce inflamația și edemul, recomandându-se pentru artrită, artroză sau refacerea după fracturi.
• Terapia cu ultrasunete – Transmite unde sonore de mare frecvență în țesuturi, sprijinind vindecarea, reducerea inflamației și flexibilizarea zonelor afectate. Specialiștii evită această terapie dacă pacientul are infecții acute sau tumori locale.
• Drenajul limfatic – Contribuie la reducerea edemului, mai ales după operații, limfedem sau tratamente oncologice. Se recomandă doar în anumite condiții și sub supraveghere medicală.
• Kinetoterapia – Conține exerciții adaptate fiecărei persoane, pentru a crește forța, a restabili mobilitatea și a sprijini independența funcțională. Este indicată atât pentru boli reumatice, cât și pentru sechele neurologice sau musculare.
• Balneofizioterapia – Combină factori naturali (ape minerale, nămol, aerosoli) cu tehnici moderne de terapie. Este utilă în boli reumatice, probleme respiratorii sau anumite afecțiuni dermatologice.

Fiecare tip de terapie presupune indicații clare, iar medicul stabilește protocolul, ținând cont de istoricul pacientului și de starea sa generală. Specialiștii monitorizează constant evoluția și modifică intervențiile dacă apar efecte secundare sau lipsa de progres.

Contraindicații, riscuri și importanța consultului medical

Deși beneficiile terapiilor sunt evidente, fiecare tratament are limitările și riscurile sale. De exemplu, anumite tipuri de electroterapie sunt contraindicate persoanelor cu implanturi metalice, stimulatori cardiaci sau afecțiuni grave ale ritmului cardiac. Laserterapia nu se aplică pe zone suspecte de tumori sau la femei însărcinate, iar magnetoterapia nu se recomandă persoanelor cu dispozitive electronice implantate.

Pacienții trebuie să urmeze recomandările medicului și să nu inițieze terapii fără avizul acestuia. Consultul specializat și controalele periodice previn accidentările, supraveghează apariția reacțiilor adverse și asigură atingerea obiectivelor de recuperare.

Pașii unui program eficient de reabilitare în bolile cronice

Programul de recuperare medicală trece de obicei prin mai multe etape care se stabilesc individual:

1. Evaluarea inițială: Medicul colectează informații despre diagnosticul de bază, istoricul medical, stilul de viață, problemele funcționale prezente. În această etapă se efectuează şi analize sau investigații necesare pentru o vedere completă.
2. Stabilirea obiectivelor: Echipa discută împreună cu pacientul ce așteptări există, ce se dorește concret (reducerea durerii, creșterea independentenței sau revenirea la anumite activități).
3. Planificarea tratamentului: Specialiștii aleg combinația optimă de terapii, programul de exerciții și fluxul zilnic de activități.
4. Monitorizare și ajustare: Periodic, medicul evaluează progresul, aduce modificări dacă anumite etape nu dau rezultatele așteptate sau dacă apar alte priorități.
5. Educație pentru autoîngrijire: Pacientul și familia învață cum să continue anumite rutine acasă, ce semne trebuie să urmărească și când este nevoie de consult medical suplimentar.
6. Reintegrare socială și profesională: La final, se urmărește adaptarea la muncă sau la viața socială, astfel încât pacientul să revină cât mai aproape de stilul de viață preferat.

Prevenirea complicațiilor și creșterea calității vieții

O boală cronică netratată corect atrage riscul complicațiilor: agravarea durerilor, pierderea mobilității, dependența de ceilalți, creșterea riscului de depresie sau anxietate. Prin intermediul unui program structurat, pacienții pot menține controlul asupra simptomelor și pot evita deteriorări ulterioare.

Terapiile personalizate contribuie la:

• Redobândirea forței musculare și a mobilității.
• Reducerea frecvenței spitalizărilor pentru complicații.
• Îmbunătățirea stării emoționale și construirea unui sentiment de siguranță.
• Gestionarea optimă a bolii la domiciliu, cu sprijinul echipei medicale.

Educația pentru prevenție include reguli ușor de aplicat acasă:

• Respectați programul de exerciții și recomandările pentru activitatea fizică adaptată.
• Urmărește apariția unor semne noi (umflături, senzații de amorțeală, schimbări de culoare la piele) și anunță medicul dacă apar.
• Respectă schema de tratament și participarea la evaluările periodice.

Afecțiuni tratate prin medicina fizică de reabilitare

Multe boli cronice beneficiază de tratament reabilitativ. Acestea sunt câteva exemple clare:

• Artrita și artroza – Programele de exerciții, masajul terapeutic și balneoterapia reduc inflamația și ajută la încetinirea evoluției bolii.
• Afecțiunile neurologice – Pacienții cu scleroză multiplă sau accident vascular cerebral pot obține îmbunătățiri la nivelul mobilității și al capacității de a realiza activități zilnice.
• Boli cardiovasculare – Recuperarea după infarct sau intervenții pe vasele de sânge presupune exerciții monitorizate, sprijin psihologic și consiliere pentru schimbări ale stilului de viață.
• Afecțiunile musculo-scheletale – Persoanele cu dureri lombare, discopatii sau leziuni cronice ale ligamentelor beneficiază de kinetoterapie, terapie manuală și educație pentru prevenirea recidivelor.
• Afecțiunile respiratorii cronice – Reabilitarea pulmonară include exerciții pentru capacitatea pulmonară, tehnici de respirație corectă și suport pentru adaptare la activități.

Fiecare plan devine individual și uneori necesită ajustări pe parcurs, în funcție de cum răspunde organismul.

Medicina fizică de reabilitare deschide numeroase opțiuni pentru persoanele diagnosticate cu boli cronice — de la menținerea autonomiei, la prevenirea complicațiilor și până la posibilitatea de a reveni la pasiunile sau activitățile importante din fiecare zi. Începând recuperarea în timp util, sub supravegherea specialiștilor, creșteți șansele unei vieți active și adaptate la provocările bolii cronice.

Articolul acesta are scop informativ și nu înlocuiește consultația medicală de specialitate. 

Sursa: 

Lindberg, Sara. 7 Benefits of Physical Therapy, Backed by Science.’ Healthline, 14 Oct. 2022, www.healthline.com/health/benefits-of-physical-therapy. Accessed 27 Nov. 2025. 

Foto: Shutterstock