5 carti de citit in aceasta primavara - Calatoria unei femei care nu se mai temea de imbatranire

"Calatoria unei femei care nu se mai temea de imbatranire", de Gabriel Osmonde (Editura Univers) – Romanul „de debut“ al lui Gabriel Osmonde, pseudonimul sub care s-a ascuns vreo zece ani Andreï Makine, este o parabola a revoltei sufletului in fata „bunului-simt“ social. Laura Baroncelli e o femeie de vreo cincizeci de ani, inteligenta si senzuala, dar care crede ca viata sa nu mai merita traita. Sotul ei, despre care descoperise ca o insela, a murit intr-un accident de masina chiar in ziua cand Laura avea de gand sa-l puna in fata adevarului; fiica sa o considera prea burgheza si ii e rusine cu ea; iar ea isi dispretuieste trupul cu rotunjimi voluptuoase, un trup in total dezacord cu formele filiforme care reprezinta idealul de necontestat al societatii contemporane. Ninsoarea care incepe chiar inainte de a-si taia venele declanseaza amintiri si introspectii cu final neasteptat.

"Pasiune pura", de Lena Andersson (Editura Humanitas Fiction) – O disectie inteligenta, de o luciditate rafinata a unei iubiri obsesive – asta este romanul Lenei Andersson, considerat cartea anului 2013 in Suedia si tradus deja in peste cincisprezece limbi. Ester, o femeie de 30 de ani, intelectuala, rationala, independenta se indragosteste de un artist plastic celebru. Ei bine, din acel moment, viata ei se schimba complet. Ester isi pierde interesul pentru orice activitate si totul se reduce la a astepta – a-l astepta pe el. Povestea acestei iubiri, scrisa cu precizie nemiloasa, dar si cu umor, este dovada clara ca si femeile destepte si cu simtul umorului au parte fix de aceleasi manifestari irationale si destul de penibile de care are parte orice fata de liceu atunci cand se indragosteste. De ras si de plans, in acelasi timp!

"Pavilionul femeilor", de Pearl S. Buck (Editura Polirom) – Un alt roman cu un personaj feminin de exceptie ¬–¬ de data asta unul imaginar – este cartea laureatei Nobel Pearl S. Buck. Doamna Wu este matroana de necontestat a unei importante familii aristocrate chineze – o femeie frumoasa, inteligenta si lipsita de emotii. La varsta de 40 de ani, ea decide sa nu mai viziteze dormitorul sotului, caruia ii aduce in schimb o concubina. Ceea ce nu inseamna ca ea nu va conduce in continuare destinele familiei, in amanunt, de la administrarea averii la grija pentru pastrarea vechilor traditii. Insa vremurile se schimba, iar intalnirea cu un preot strain, fratele Andre, ii deschide doamnei Wu perspective noi, o face sa se indoiasca chiar de traditiile rigide pe care le apara cu strasnicie si sa priveasca lumea intr-un mod total nou pentru ea.

"Z. Un roman despre Zelda Fitzgerald", de Therese Anne Fowler (Editura Humanitas Fiction) – Ce se mai poate spune despre Zelda Fitzgerald, un personaj flamboaiant, care s-a autolivrat publicului in amanunt? (Si chiar daca nu ar fi facut-o ea, a facut-o oricum dragul de Scott, care a folosit din plin detalii din viata sotiei sale in scrierile sale ¬– inclusiv diagnostice sau tratamente.) Da, Zelda si Scott au atins culmile expunerii pentru epoca in care au trait – si, in cele din urma, nici macar ei n-au mai parut in stare sa acopere prapastia dintre imagine si adevarata lor fiinta. Ceea ce le-a fost fatal: el moare in urma unui atac de cord la 40 de ani, alcoolic; cativa ani mai tarziu ea arde intr-un incendiu, intr-un spital de boli nervoase. Zelda a fost un personaj controversat, un vulcan, un adevarat roman. Iar Therese Anne Fowler reuseste sa profite cu stil de materialul biographic abundent, scotocind cu atentie printre detalii, in incercarea de a scoate la lumina omul din spatele imaginii.