Let’s play

Nu există ceva care să mă enerveze mai tare la copiii mei decât să-i văd „jucându-se“. Căci joaca de azi e diferită de ce știam eu: nu mai e nici în parc, nici în fața blocului și nici cu Lego sau mașinuțe (mai construiesc încă, dar foarte rar)...

Let’s play

Nu, când copiii mei spun „mă joc”, eu trebuie să traduc că au un device în mână și sunt cu totul absorbiți de construcții imaginare, lumi în care se întâmplă lucruri… pe care eu niciodată nu le înțeleg. „Mama, crede-mă, e mai interesant ca Instagram-ul”, îmi zic ei ușor impertinenți.

Nu m-am jucat în viața mea și n-am înțeles niciodată această plăcere. De fapt, azi fenomenul se numește gaming, iar idolii copiilor au devenit gamerii, și mai puțin vedeta X sau Y. Citind articolul lui Paul Petrache de la pagina 52, parcă m-am mai liniștit. Dar nu pentru că relevă vreun beneficiu ascuns al acestui obicei, ci pentru că mi-a arătat un alt unghi, pe care eu nu-l vedeam în „această pierdere îngrozitoare de timp”. După ce am văzut statisticile, și anume faptul că industria de gaming a depășit anul trecut industria cinematografică în termeni de venituri, mi-am revizuit puțin abordarea.

Poate că azi acești copii evadează din realitate prin aceste jocuri la fel cum o făceam și noi urmărind un film prost realizat la Hollywood sau un serial inutil. Până la urmă creațiile, designul acestor jocuri/games au ajuns la niște performanțe atât de mari, că pe alocuri concurează pe palierul artei cinematografice (dar mult mai interactiv).

Tot din acest articol am aflat că azi domeniul nu mai este populat doar de băieți, fetele încep să se joace și să facă streaming jucându-se din ce în ce mai mult, popularizând mai departe jocurile, așadar, voi fi măcar pregătită psihologic dacă sau când va începe și fata mea vreo activitate similară online.

Dacă te-ai urca azi pe acoperișul lumii ai realiza că, în orice țara ai trăi, oamenii au în aceste zile doar două preocupări: alegerile și frica de boală sau preocuparea de a rămâne în viața (și gaming-ul, dacă i-ai întreba pe mai tinerii noștri cititori). Ar trebui, însă, ca să rămânem sănătoși la cap, să ne mai preocupe și un alt lucru: cultura. Nu vă spun mai multe, pentru că vă invit să citiți articolul de la pagina 60, unde câțiva oameni din cultură vă împărtășesc din realitățile lor imediate.

Roxana Voloseniuc REDACTOR SEF

Instagram: @roxanavoloseniuc

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Mai multe din revista elle