ELLE WOMAN: Efectul Misty

A fost muza lui Prince, e fostă membră a consiliului președintelui Obama, a inspirat un documentar, Povestea unei balerine, a jucat într-un film Disney… și încă pe-atât. Peste Atlantic, Misty Copeland este o legendă, prima afro-americană prim-balerină la American Ballet Theatre.

ELLE WOMAN: Efectul Misty

Acest copil teribil care vine dintr-o familie modestă a ajuns la vârf peste noapte. A redefinit conceptul de balerină atât în termeni de rasă, cât și de tip de corp, și a luptat pentru diversitate pe scenă și în afara ei. Azi, strălucește în toată lumea prin intermediul cursului său virtual de balet. Nu e de mirare că Breitling a ales-o drept ambasadoare pentru lansarea primei sale colecții Chronomat Ladies.

De Virginie Dolata
Foto: MALTSAVA MASHA

Deloc surprinzător, eram foarte curioasă și încântată să cunosc virtual o legendă. Fața ei radioasă apare pe ecran. Fără machiaj, îmbrăcată simplu într-un pulover subțire, Misty Copeland este acasă, în New York, Manhattan, stând în spatele unui birou. Nici complet închisă, dar nici liberă, exclamă: „Nu se lucrează. N-am unde să mă duc!”.

Povestea de succes a lui Misty Copeland este unul dintre succesele Americii. Dansatoare și filantroapă, a făcut istorie drept prima afro-americană prim-balerină.

Când a descoperit baletul, relativ târziu, la 13 ani, Copeland locuia cu mama ei într-o cameră modestă de motel, luptându-se cu cei cinci frați ai ei pentru un loc de dormit pe podea. Mânată de pasiune, și-a creat propriul destin pe poante. La 1,57 metri, cu mușchi proeminenți, a clătinat clișeele: „E important pentru mine să dau un exemplu despre ce înseamnă o imagine sănătoasă. Să arăt că o balerină nu trebuie să fie o femeie albă care e foarte slabă, că poate arăta ca toată lumea”, mărturisește.

Copeland este ceea ce am numi un talent înnăscut, reușind să stea en pointe în doar trei luni. A câștigat primul loc la Music Center Spotlight Awards la 15 ani, s-a alăturat companiei de balet a American Ballet Theatre din New York la 18, devenind curând membră a corpului de balet. La 25 de ani, era a doua dansatoare solo de culoare apărută în două decenii. Opt ani mai târziu, era prima femeie afro-americană numită dansatoare principală. Azi, reputația sa a crescut atât de mult că este recunoscută printre cele mai bune din lume. Obama a numit-o chiar consilieră pe probleme de sport și nutriție. Cea mai înaltă recunoaștere! Și a fost și imortalizată în propria păpușă Barbie!

Mai târziu, i-a atras atenția lui Prince, devenind una din muzele sale. A învățat-o să își accepte unicitatea și să nu se îngrijoreze dacă se distinge dintre alții. Copeland a vorbit mult despre obstacolele pe care le-a întâlnit și despre ambiția de care a avut nevoie pentru a ajunge unde este azi. A povestit totul în autobiografia ei, Life in Motion: An unlikely ballerina, publicată în 2014, care a fost un bestseller. Motto-ul ei: „De unde vii nu determină în mod necesar încotro mergi în viață. Inspiră-te!”.

ELLE: Ești un star în America. Pentru cei care nu te știu bine, din afara țării, cum ai început să dansezi?
Misty Copeland: Aveam 4 sau 5 ani. Eram prin casă. Mama fusese majoretă profesionistă pentru echipa de fotbal Kansas City Chiefs când avea 19 ani, așa că a crescut cu ceva noțiuni de balet, jazz și step. Dansa mult în casă. Muzica și dansul erau obișnuite acasă, și nu mă refer la dans formal. Dansam pe muzică pop, hip hop, R&B și soul. Era haotic. Eram unul dintre cei șase copii într-o casă cu un singur părinte, ne mutam des, deseori nu aveam o casă, deseori dormeam în casele altora sau în moteluri. Muzica a devenit pentru mine o evadare din realitatea felului în care am crescut.

ELLE: Îți amintești momentul în care ai devenit pasionată de dans?
M.C.: Unul dintre cele mai puternice momente, pentru mine, a fost când aveam în jur de 7 ani. Mariah Carey își lansase albumul de debut. A fost un moment care m-a inspirat, să văd o femeie bi-rasială care era extrem de talentată, și m-am conectat la asta, într-un fel pe care nu l-am înțeles până am devenit adult. E important și cu impact să te vezi reprezentat. Muzica ei m-a motivat să fac coregrafie, deși nu știam ce înseamnă asta. Am început să inventez dansuri pe muzica ei, și acela a fost momentul în care am început să mă implic și să simt că aceasta este o modalitate în care pot să mă exprim.

ELLE: Cum erai ca fetiță?
M.C.: Uram să vorbesc! Eram foarte timidă și introvertită. Dansul era un fel în care mă exprimam. Și așa am ajuns, în cele din urmă, la 13 ani, la balet.

ELLE: Ce s-a întâmplat după?
M.C.: Am încercat să intru în echipa de dans de la școală, voiam să urmez pașii mamei și când am dat proba antrenoarea mi-a spus că am mult talent. Chiar mi-a recomandat să iau cursuri de balet gratuite la centrul comunitar, clubul pentru fete și băieți, iar restul e istorie!

ELLE: Îți amintești primele tale lecții?
M.C.: Am luat primele lecții într-o sală de baschet, în șosete, pantaloni scurți și un tricou. Profesoara mi-a spus că sunt un copil-minune. Am sfârșit prin a locui cu ea, antrenându-mă intens timp de trei ani, și apoi la o altă școală, pentru un an și jumătate. Am avut un proces de antrenament foarte rapid și după doar patru ani eram la American Ballet Theatre, în New York, dansând profesionist.

Citește continuarea în ELLE IANUARIE 2021!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle