ELLE FENOMEN: Unde sunt femeile din industria de gaming?

În România și în lume, industria jocurilor video este în continuă ascensiune. Un moment cum nu se poate mai potrivit pentru a vorbi despre cine sunt cei care le creează și ce spun aceste jocuri despre societatea în care trăim.

ELLE FENOMEN: Unde sunt femeile din industria de gaming?

Acum câțiva ani, laptopul meu a încetat să mai funcționeze într-un moment extrem de nepotrivit. Pentru că trebuia să trimit cât mai repede un articol, ­am fugit spre o sală de jocuri pe care o remarcasem în apropiere. Ultima dată când am intrat într-un astfel de loc a fost prin școala generală, dar cu toate astea țineam minte destul de bine la ce ar trebui să mă aștept: zeci de adolescenți cu exces de adrenalină urlând unul la altul în timp ce se împușcă în mediul virtual sau pun la cale războaie intergalactice. Ei bine, amintirile mele erau în continuare valabile, dar un lucru m-a frapat, în timp ce îi înjuram în gând pe cei care făceau încercarea de a mă concentra la scris o misiune imposibilă.

Sala aia de jocuri nu era o bombă cu testosteron ca cele pe care le știam eu de-acum peste zece ani. Printre gamerii pasionați erau și destule fete, cel puțin la fel de vocale, și care nu se dădeau în lături de la jocuri considerate în mod tradițional „de băieți”. Dovada că amintirile mele nu au nici o legătură cu realitatea de acum sunt și statisticile recente care arată că, la nivel mondial, raportul dintre bărbați și femei când vine vorba de amatori de jocuri video se apropie chiar de 50/50. Și atunci, de ce nu auzim de mai multe femei care lucrează în această industrie sau care sunt jucătoare profesioniste?

Dacă nu te-au atras niciodată jocurile, s-ar putea să te uiți cu o sprânceană ridicată la acest domeniu, dar industria jocurilor video, care cuprinde atât jocurile pentru PC, cât și cele pentru console sau dispozitive mobile, este într-o continuă ascensiune. Doar anul trecut, aceasta a generat la nivel global venituri de peste 150 de miliarde de dolari (depășind industria cinematografică), și se preconizează că până în 2025 aceste venituri s-ar putea dubla.

România este, și ea, pe val: avem peste 100 de studiouri dezvoltatoare de jocuri, iar în 2018 cifra de afaceri a acestora a fost de peste 180 de milioane de dolari, conform unui raport realizat de RGDA (Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri din România). Peste 6.000 de profesioniști lucrează în acest domeniu, iar pandemia nu pare să fi încetinit mersul lucrurilor, chiar dimpotrivă.

Cu toate astea, până de curând nu am avut un eveniment autohton dedicat exclusiv gaming-ului. „Am vrut să facem un eveniment care să promoveze industria asta, jocurile românești și mai ales talentul programatorilor și artiștilor care lucrează la noi”, povestește Ioan Dăescu, de la agenția de PR Dăescu Borțun Olteanu, cea care a pus bazele Bucharest Gaming Week: o săptămână de dezbateri, expoziții de artă și, bineînțeles, competiții la care veneau unii dintre cei mai tari jucători din țară și regiune în jurul cărora se strângeau mii de pasionați. Dar și workshop-uri în studiouri locale, unde liceenii puteau să afle pe bune ce presupune munca din spatele unui joc. „Când eram la liceu, majoritatea celor de vârsta mea ne gândeam aproape numai la distracție. Cei care sunt acum clasa a IX-a știu deja la ce facultate vor merge, ce vor studia, unde vor pleca din țară. Și mare le-a fost mirarea să vadă că jocurile alea pe care le joacă ei sunt create și în România. FIFA, de exemplu, e produs în proporție de 90% de divizia de la noi a Electronic Arts. Foarte mulți dintre liceeni au venit apoi să urmeze programe de internship. Noi asta am urmărit prin aceste vizite: să scoatem în față industria de gaming și să facem cumva ca tinerele talente să nu mai vrea atât de tare să plece din țară, pentru că și la noi se întâmplă chestii tari„, spune Ioan, care adaugă că, pentru ca această industrie să se poate dezvolta și mai mult, e nevoie de cursuri opționale care să poată fi alese de elevi, care în momentul de față nu există.

Programator, artist, game designer, user interface designer, business inteligent specialist, project manager, game tester – acestea sunt doar câteva dintre pozițiile implicate în crearea unui joc, dar puține sunt ocupate momentan de femei. „IT-ul este încă o industrie dominată de bărbați”, îmi spune Ana Pohrib, PeopleOps Manager în cadrul Amber Studios, cel mai important studio de jocuri românesc, care a avut parte de o ascensiune fulminantă și are acum birouri în București, Botoșani, San Francisco, Los Angeles și Guadalajara. „”Noi în mod special, dar și alte companii de gaming din România, mergem către fete încă din liceu sau studenție, cu tot felul de programe de awareness, prin care le prezentăm câte oportunități de carieră și creștere există în acest domeniu al gaming-ului. Mă refer aici la rolurile care produc efectiv jocurile, pentru că aici există dezechilibrul balanței femei versus bărbați.” Doar 17% dintre cei implicați în game development la Amber sunt femei, dar numărul lor este în continuă creștere. „Sunt tot felul de lucruri pe care încercăm să le facem pentru comunitatea de femei. Ne-a preocupat dintotdeauna echilibrul acesta. De ce? În momentul când apare o prezență feminină în echipă s-au constat modificări benefice, atât de bună organizare, cât și de idei creative”, explică Ana.

Citește continuarea în ELLE OCTOMBRIE 2020!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle