ELLE DOSAR: Dragostea în era digitală

În ultimii ani am fost nevoite să navigăm pe platforme digitale și aplicații în căutarea dragostei și să reflectăm profund la scandaluri foarte publice care ne-au făcut să interogăm noțiuni foarte vechi și înrădăcinate despre flirt, atracție și ce se poate (dar mai ales ce nu se poate) face în numele lor.

ELLE DOSAR: Dragostea în era digitală

Unde ne-au adus toate aceste schimbări? Cât de greu este să mai descoperim azi o iubire autentică între miile de rețete servite zilnic de Internet, care ne promit să ne rezolve sau măcar să ne lămurească orice zvâcnire a inimii? Ce mai înseamnă dragostea în vremurile în care cu greu ne ridicăm privirile din telefoane și în care romantismul s-a transferat în mesaje criptate și la propriu, și la figurat?

Și cum ne mai uităm la felul în care sunt portretizate poveștile de dragoste pe ecrane? Acest dosar nu-ți va răspunde la nici una dintre aceste întrebări, dar sperăm că te va ajuta să ajungi la altele, pentru ca, în final, să le găsim rezolvări împreună.

Până la adânci bătrâneți…

Filmele romantice la care ne uităm au schimbat felul în care ne raportăm la relații sau sunt,
pur și simplu, reflecții exagerate ale unui set de credințe reale după care ne ghidăm viețile amoroase din realitate?

Era o dimineață geroasă de ianuarie când am început să vorbim în redacție și, în cele din urmă, să îmi iau la întrebări colegii despre filmele lor romantice preferate, de la comedii dulcege la drame lacrimogene în care, am căzut aproape toți de acord, „până la urmă ea moare”. Conversația noastră purtată cu zâmbete largi pe buze ne-a adus aminte de tot ce obișnuiam să credem despre dragoste și de tot ce am învățat (sau credem că am învățat) despre ea din filme. Și chiar acesta era subiectul pe care încercam cu ardoare să îl abordez, dat fiind că o mulțime de cercetători mult mai serioși decât noi s-au pus de acord asupra faptului că, inevitabil, filmele pe care le vedem (așa cum se întâmpla în trecut cu cărțile sau, chiar mai devreme, cu poeziile) ne formează idealuri și ne declanșează așteptări despre felul în care ar trebui să arate și să se simtă dragostea. Și nu am putut să nu remarc felul nostalgic în care povesteam despre dragostea dintr-o vreme care trecuse cu mult înainte ca noi înșine să o experimentăm cu adevărat. Viața ne învățase între timp că felul în care ne uitam la dragoste era (măcar în mare parte) greșit, însă idealul persista acolo, în adâncul nostru, cât să îl privim cu o oarecare tristețe pentru că nu a fost vreodată împlinit.

Dacă ești curioasă, află că filmele noastre romantice preferate se împart între comedii precum Jurnalul lui Bridget Jones (Mădălina) și drame ca Toamnă la New York (Barbara), dar nu au lipsit nici clasicele ca Dirty Dancing (nimeni, niciodată, se pare, nu o va mai da la o parte pe Baby, cel puțin nu pentru Denisa și Domnica), apărut de mai multe ori între preferințele colegelor mele, sau filmele de autor ca In the Mood for Love (preferatul lui Maurice). Dar sunt și pelicule mai recente care ne-au atins inimile, precum mult-lăudatul A Star is Born, adolescentina producție Netflix To All the Boys Ive Loved Before (a cărui parte a doua o așteptăm toți) sau Cold War (Crina), o poveste de dragoste imposibilă care se învârte, în anii cruzi ai Războiului Rece, între spațiile definitorii pentru conflict, din Polonia până la Berlin, Paris sau în fosta Iugoslavie.

Cât despre mine, probabil că filmul de dragoste care m-a atins cel mai tare este și cel mai cheesy, și cel mai toxic dintre toate. Este vorba despre ceea ce a fost desemnat de public filmul perfect de Crăciun – Love Actually. Dintre cele nouă relații descrise pe ecran, una mai dubioasă decât cealaltă, cel mai tare m-a emoționat povestea tristă a doi oameni căsătoriți de ceva timp și interpretați de doi dintre actorii mei preferați, Emma Thompson și Alan Rickman (poate și acesta este motivul pentru care ei mi-au atras atenția), care arată, practic, cât de tentantă este, uneori, îndrăgosteala, după ani de relație serioasă și responsabilă. Dar tocmai pentru că Love Actually are atât de multe fire narative aș vrea să îl și detaliez un pic – pentru că adună, mi se pare, tot soiul de motive pe care le regăsim, disparate, dar repetate la nesfârșit, în celelalte filme despre care am povestit mai sus și, de altfel, în majoritatea filmelor romantice. Avem acolo angajata neîndemânatică ce se îndrăgostește de șeful ei (întâmplător, prim-ministru), avem bărbatul care dezvoltă o obsesie pentru soția celui mai bun prieten și care simte nevoia să îi comunice asta, avem și străinul care își îneacă amarul unei relații sfârșite recent în comunicarea cu o femeie care nu înțelege o iotă din ce spune el (până ce nu decide să-i învețe limba și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți, evident), dar și bărbatul văduv care e convins că nu va putea avea o altă relație… dacă nu cumva viitoarea lui parteneră va fi Claudia Schiffer. Ce să vezi, chiar este! Mă rog, este o mamă dintre multele întâlnite la un eveniment la școală, jucată de supermodel.

Ce e în neregulă cu aceste filme și cu aceste povești? Teoretic, nimic, sunt doar filme, ai zice. Dar nu e chiar așa. Și asta pentru că imaginea noastră despre cum ar trebui să fie dragostea se formează în adolescență. Iar multiple studii (cercetătorii sunt foarte pasionați de subiect) arată că ne îndreptăm spre filme și producții TV în acei ani de formare, în căutarea unor răspunsuri despre relații, cuplu, dragoste – altfel spus, lucruri pe care le considerăm esențiale pentru bunăstarea vieții noastre. Se pare că 94% din tineri se uitau la TV ca să se prindă cum stau treburile cu dragostea, cu 20 de ani în urmă (Bachen& Illouz), în vreme ce doar 17% se uitau la relațiile propriilor părinți drept exemple de urmat, cel puțin în ceea ce privește așteptările. Și interesant este faptul că, la vremea aceea (și până prin 2005), filmele și producțiile TV care tratau subiectul obișnuiau să privească dragostea din perspective foarte diferite, în funcție de genul personajului principal. Iar dacă până atunci femeile de pe ecrane voiau să aibă totul, dar mai ales relații romantice împlinite, și erau dispuse să sacrifice foarte multe pentru asta, mai recent lucrurile s-au mai schimbat.

Citește continuarea în ELLE FEBRUARIE 2019!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Psychologies
Mai multe din revista elle