ELLE BEAUTY: Prețul frumuseții

Ce se ascunde în spatele parfumurilor fine, rujurilor atrăgătoare și fardurilor sclipitoare pe care industria beauty ni le oferă? Milioane de hectare defrișate, sute de specii de vietăți acvatice otrăvite și tone de plastic.

ELLE BEAUTY: Prețul frumuseții

Scurt exercițiu de imaginație. Ce imagini îți vin în cap atunci când auzi poluare, încălzire globală sau schimbări climatice? Probabil te gândești la fabrici și mașini, defrișări în masă sau tone de gunoaie plutind în oceane. Nicidecum la rutina de îngrijire pe care o faci în fiecare seară sau la sutele de unboxing-uri și beauty haul-uri pe care le urmărești pe YouTube.

Până nu de mult, industria beauty a reușit să se sustragă de pe lista principalilor vinovați care afectează echilibrul fragil al mediului. Și nu e de mirare. Să ne gândim doar la perioada celui de-al doilea război mondial. Companiile cosmetice și guvernele nu doar că încurajau folosirea produselor de îngrijire și de make-up, dar chiar susțineau ideea că un aspect îngrijit este o datorie patriotică. „A fi neatrăgător în această perioadă este imoral și ar trebui considerat o trădare” (Lipstick: A celebration of the world’s favorite cosmetic, Jessica Pallingston). Era metoda prin care țările aliate încercau să le ofere oamenilor o doză de speranță și de normalitate. În plus, cum Hitler își exprimase clar antipatia față de rujul roșu, purtarea lui era un act de rebeliune, dar și un simbol al unei societăți libere.

Dar să sărim de la perioada în care femeile erau încurajate să poarte machiaj ca o formă de manifest, la nevoile hedoniste ale zilelor noastre. Specialiștii în frumusețe coreeni ne sfătuiesc să apelăm la o rutină de frumusețe în zece pași dacă vrem să avem un ten perfect, de porțelan. Apoi, make-up artiștii ne arată în tutorialele lor că succesul unui machiaj natural, aproape inexistent, constă de fapt în folosirea a cel puțin șase produse de make-up. Ca să nu mai vorbim de tendințele impuse de social media. Orice beauty influencer știe că notorietatea e direct proporțională cu numărul de creme, serumuri, rujuri, palete de conturing, măști pentru păr, ochi, buze, mâini (lista poate continua la nesfârșit) pe care le prezintă urmăritorilor săi.

E greu să nu te lași prins de acest miraj al luxului, al mirosurilor și texturilor fine sau al ambajelor spectaculoase, iar eu ca beauty editor o știu cel mai bine. Dar în spatele acestui glam pe care industria ni-l prezintă se ascunde o parte mai puțin frumoasă. Mai exact 120 de miliarde de ambalaje. În fiecare an. Și când te gândești că multe dintre aceste ambalaje nu sunt reciclabile, sau că un simplu recipient din plastic al unei creme se descompune în o mie de ani, situația devine de-a dreptul alarmantă.

În aceste condiții, industria beauty, la fel ca și cea a modei, a fost nevoită să ia măsuri, iar sustenabilitatea a devenit una dintre valorile de bază ale multor brand-uri. Sau cel puțin la nivel declarativ, fiindcă reglementările în acest sens sunt destul de relaxate și ambigue. Etichetându-și produsele drept naturale, organice, eco, bio sau verzi, multe companii joacă cartea sustenabilității și reușesc astfel să-și atragă un număr considerabil de clienți care sunt de-a dreptul convinși că au făcut o alegere etică și că salvează planeta.

Dar discuția nu e nici pe departe atât de simplă. Ca un produs să fie sustenabil, nu e suficient ca ingredientele sale să fie naturale. La fel de importantă este și metoda de procurare a acestora, procesul de producție sau ambalajul în care este depozitat. Din fericire, generația Z nu se lasă ușor păcălită de etichetele generice și cere o mai mare transparență din partea companiilor. Un studiu global realizat de Nielsen în 2018 a analizat preferințele acestei generații. 80% dintre persoanele întrebate au afirmat că brand-urile ar trebui să protejeze mediul înconjurător. În timp ce 68% dintre tinerii consumatori din SUA au declarat că au cumpărat un produs sustenabil. În Asia de Sud-Est procentajul a fost chiar mai încurajator, 82% dintre persoanele intervievate susținând că preferă brand-urile etice.

Deși se întrevede o urmă de speranță, problema e departe de a fi rezolvată. Și asta în primul rând din cauza lipsei de informații. Deși ambalajele din plastic par a fi principalul mod în care industria de beauty afectează planeta, în realitate factorii sunt mult mai complecși și numeroși de atât. Probabil că nu te gândești că machiajul tău plin de glitter de la festival influențează în vreun fel mediul înconjurător. Sau că loțiunea cu protecție solară pe care o folosești are efecte nocive asupra recifului de corali. De aceea, e timpul să facem puțină lumină în această direcție.

Ambalaje și tone de plastic

Un studiu realizat de cei de la Harvard arată că în medie, o femeie folosește în fiecare zi cel puțin 12 produse cosmetice și de îngrijire. Presupunând că în fiecare lună ai nevoie de un șampon, o cremă, un gel de duș și o pastă de dinți nouă, asta înseamnă că în 10 ani ai aruncat 480 de ambalaje. Dar să fim oneste, asta este doar o parte infimă din totalul de produse pe care îl folosim. 45 de miliarde de absorbante și tampoane sunt aruncate în fiecare an. Din cauza materialelor din care sunt fabricate, se vor degrada în aproximativ 500 de ani. Ca să nu mai vorbim de aparatele de ras de unică folosință. Fiindcă conțin o combinație de materiale, precum plastic și metal, reciclarea lor este extrem de complicată, astfel că, potrivit unei statistici oferită de The Environmental Protection Agency, două miliarde de astfel de obiecte ajung la groapa de gunoi în fiecare an.

Citește continuarea în ELLE APRILIE 2021!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
peroz.ro
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle