ELLE BEAUTY: De la aloe vera la acidul hialuronic – O istorie a ingredientelor cosmetice

Grija pentru îngrijirea tenului este o practică veche, ce vine din Antichitate. De atunci și până în prezent, ingredientele cosmetice au suferit transformări în mod constant și au fost folosite ca instrumente ce reflectă canoanele de frumusețe ale fiecărei perioade.

ELLE BEAUTY: De la aloe vera la acidul  hialuronic – O istorie a ingredientelor cosmetice

Când mă gândeam la loțiunile minune cu care noi, femeile, am fost ademenite de-a lungul timpului sau pe care am acceptat să le folosim de bunăvoie și nesilite de nimeni, mi-a venit în minte crema lui Azazello din Maestrul și Margareta a lui Mihail Bulgakov. Margareta, personajul romanului interzis în perioada regimului totalitar, dar rescris din memorie de către Bulgakov cu puțin timp înainte să moară, primește o cutiuță de aur de la Azazello. Acesta îi spune că loțiunea i-ar face bine, fiindcă în ultimele șase luni a îmbătrânit cumplit de tare din cauza suferinței din dragoste. Deși, într-o primă fază, Margareta este suspicioasă și se îndoiește de intențiile lui Azazello, acceptă să o ia. Găsește înăuntru o cremă grasă și gălbuie care miroasea a mocirlă, a pădure și a ierburi de baltă. Cu vârfurile degetelor începe să își ungă fruntea și obrazul, iar crema se așeza ușor și aproape că se evapora imediat de pe fața ei. Când s-a uitat în oglindă, ridurile de la colțurile ochilor dispăruseră, la fel și umbrele galbene din jurul tâmplelor, semnul vertical de-a lungul nasului a pierit ca prin magie, obrajii căpătaseră o culoare trandafirie, iar fruntea era albă și pură. Se uita la ea în oglindă și vedea o femeie cu zece ani mai tânără și nu putea să se oprească din a exclama „Vai, ce cremă!.

Cu asemenea efecte, nici măcar pactul cu Necuratul nu mai pare o variantă atât de sordidă, nu-i aşa? De câte ori nu ne-am aflat în postura Margaretei, gata să încercăm absolut orice produs existent doar pentru a arăta fără cusur, împinse de standardele ridicole de frumusețe impuse de societate, ori convinse că o loțiune care ne va lua ridurile de pe chip ne va aduce, în schimb, iubirea vieții? Cu siguranță, de prea multe ori am căutat ingredientele magice care ne promiteau să ne repare exteriorul, când de fapt înlăuntrul, chinuit de neîncredere în propria persoană, de persecuţia comparației sau de mirajul perfecțiunii, era cel care avea nevoie de un tratament.

Din păcate, istoria ne arată că lucrurile au stat așa dintotdeauna, nu doar noi, femeile secolului XXI, am fost supuse presiunii de a arăta bine și de a ne masca toate defectele. Primele urme arheologice ale cosmeticelor datează tocmai din Egiptul Antic, acum mai bine de șase milenii. Dacă inițial folosirea unor loțiuni a pornit strict ca o utilitate, pentru a putea face față soarelui toropitor și vântului puternic, ulterior a căpătat o valoare culturală, fiindu-le interzis să țină prelegeri religioase sau magice celor ce nu erau perfect curați și unși cu uleiuri.

Cel mai des folosite uleiuri erau cele de ricin, susan și moringa, toate utilizate pentru a estompa ridurile și pentru a oferi aspectul veșnic tânăr. Egiptenii au mers chiar mai departe de atât, creând și un scrub, menit să le exfolieze pielea, făcut din nisip și aloe vera. În ceea ce privește hidratarea pielii, băile în lapte ale Cleopatrei sunt deja o practică cunoscută de toată lumea și folosită încă în prezent. Tot din perioada Egiptului Antic vine și prima victimă a cosmeticelor, regina Hatshepsut, despre care cercetătorii de la Universitatea Bonn din Germania au afirmat că e posibil ca moartea să îi fi fost provocată de loţiunea pe care o folosea pentru a-și trata diferite afecțiuni ale pielii. Crema conținea ulei de palmier, ulei de nucșoară, acizi grași, dar și benzpiren, o hidrocarbură aromatică, însă cancerigenă.

Lucrurile s-au îmbunătățit, însă, în perioada Greciei Antice, când Galen inventa aşa numita cremă rece, un precursor al cremelor moderne. Aceasta era făcută din ulei, ceară de albine și apă de trandafir. Dacă în ziua de azi încercăm cât mai mult să ne întoarcem la ingrediente în stare pură, naturale, nealterate, grecii sunt cel mai bun exemplu de urmat. Foloseau măslinele și uleiul obținut din ele pentru exfoliere și hidratare, și un mix din lapte, iaurt și miere pentru rejuvenare.

Citește continuarea în ELLE NOIEMBRIE 2018!

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle