ELLE BEAUTY: De ce nu mergem la sala?

Ne imaginam cit de hot vom arata peste trei luni, ne cumparam echipament asortat si ne facem abonamente, dar cu toate astea, de ce nu frecventam sala de sport? Lavinia Gogu investigheaza.

ELLE BEAUTY: De ce nu mergem la sala?

De curind m-a invitat in vizita prietena mea, Diana, sa-mi prezinte cu mindrie ultima ei achizitie in materie de fitness, si anume, o consola Wii. „E minunat ca pot sa joc tenis, golf sau sa fac Pilates fara sa ies din casa”, imi povestea extaziata. Iar dupa o scurta introducere in lumea sportului semi-real/semi-virtual m-a provocat la o partida de box. Ce trebuie sa-ti spun despre Diana este ca are o slabiciune pentru endorfinele matinale obtinute la sala de fitness, practica sporturi mai mult sau mai putin extreme, are o conditie fizica de nota zece si un job cu ore flexibile. Daca stau sa ma gindesc, poate este chiar ultima persoana care ar fi avut nevoie de un asemenea gadget, pentru ca am impresia ca, de fiecare data cind o sun, ea defileaza cu rolele sau bicicleta prin parc. Iar ce trebuie sa iti povestesc despre mine este ca am la activ o sumedenie de abonamente la sala care au expirat inainte sa ajung sa le onorez a doua oara, merg pe jos numai daca e strict necesar pentru ca vreau sa-mi scutesc tocurile de gaurile din pavaj si nu-mi place sa pierd.

Asa ca am inceput sa boxam, iar pe masura ce o faceam K.O. dupa K.O. (nu am lasat-o sa cistige nici macar o runda), simteam cum inima mi-o lua la goana, transpiram abundent si abia daca mai puteam sa respir. Pentru ca dupa al patrulea meci imi tremurau deja bratele, am fost nevoita sa admit ca nu mai pot si m-am trintit resemnata intr-un fotoliu, gifiind si incercind sa-mi revin. „Cum, nu vrei sa mai joci? Trebuie sa imi iau revansa! Si pe deasupra, abia am inceput!”, m-a dojenit Diana afectata. In timp ce o ascultam, am observat ca avea respiratia regulata si nu era nici macar imbujorata, ca si cum nu ar fi depus nici un pic de efort. Iar eu ziceai ca mai am un pic si imi dau sufletul, ca soldatul care a facut primul maraton din lume.

In acel moment mi-a venit ideea ca poate m-a lasat sa cistig ca sa ma agit ca o Cola sau ca sa imi umfle orgoliul. Dar pe de alta parte parea sincera, pentru ca era frapata de abandonul meu subit si nici nu putea sa conceapa faptul ca am obosit intr-un asemenea hal in doar douazeci de minute. Atunci, din minte mi s-au risipit toti norii si am vazut in sfirsit lumina. Trebuia sa ma apuc de sport urgent, acum sau chiar de ieri.

Dar cum? Dvd-urile cu titluri sugestive de genul Shape your butt&thighs comandate cu mult entuziasm de pe e-Bay nu au mai vazut inte­riorul dvd player-ului de secole, pentru ca m-am plictisit de ele cu viteza fulgerului (se intimplau mereu aceleasi lucruri). Iar de bicicleta medicinala m-am atins periodic doar ca sa o mai sterg de praf, pina cind, in final, m-am indurat sa o donez. Singura solutie care inca ma mai tenteaza este sala de fitness, insa perspectiva unui nou abonament ma lasa rece, pentru ca, de fiecare data cind am aceasta initiativa, istoria se repeta. 

Citeste continuarea in ELLE Septembrie 2011

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
peroz.ro
evedete.ro
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din revista elle