Lucian Ban, un jazzman roman la New York

Ce se intimpla cind amesteci jazz-ul american cu folclorul românesc? Rezultatul este The Romanian-American Jazz Suite, un album cu succes rasunator, conceput de Lucian Ban si Sam Newsome. Adina Rosetti a aflat povestea acestui dialog muzical inedit. Fotografii: Cornel Lazia.

Lucian Ban, un jazzman roman la New York

La concertul de lansare, care a avut loc la sala ArCub, publicul a zimbit cuprins de nostalgie atunci cind au rasunat acordurile celebrei emisiuni de altadata, Tezaur folcloric. Daca va intrebati cum o fi ajuns „invirtita de pe Mures” sa fie pusa pe muzica jazz, atunci trebuie sa aflati ca drumul e lung si trece prin America…

„Daca vrei sa faci jazz, trebuie sa treci prin New York“

Lucian Ban, considerat „unul dintre cei mai talentati pianisti care au venit la New York in ultimul deceniu”, este nascut la Cluj si stabilit in Statele Unite din 1999. A studiat pianul si s-a apropiat de jazz datorita „mentorului” pe care l-a avut in orasul sau natal, un pianist pe nume György Zsolt, care avea o colectie impresionanta de discuri cu muzica (peste 2.000 de LP-uri, lucru care in anii ’80 era aproape de neconceput).

Lucian a studiat apoi Conservatorul, la sectia de jazz proaspat infiintata dupa 1990, si a plecat din tara exact in anul in care a cistigat Marele Premiu pentru cel mai bun album de jazz decernat de Asociatia Compozitorilor Romani. Dupa spusele sale, „daca vrei sa faci jazz, trebuie sa treci prin New York. Acolo te masori, acolo sint oportunitatile si provocarile, scena muzicala este foarte dina­mica, ofertanta, iar oamenii vor colaborari au­tentice”.

A mers la cea mai buna scoala in domeniu, New School, unde a studiat cu legende ale jazz-ului. Apoi l-a cunoscut pe saxofonistul Alex Harding si acesta a fost momentul care se poate numi „the beginning of a beautiful friendship”. (Daca nu l-ati vazut inca in nici un concert, trebuie sa stiti ca Alex Harding este considerat unul dintre cei mai mari saxofonisti-bariton de astazi, fiind votat, in mod constant, de revista Down Beat Magazine, la categoria celor mai buni artisti de jazz).

Primele cluburi newyorkeze in care Lucian Ban a cintat au fost intr-un cartier dubios din Manhattan, numit Meat Packing District, o zona cu prostitutie si droguri, devenita mai tirziu un loc foarte fancy, pe unde se invirtesc nume celebre din lumea modei.

Din 1999 si pina acum, Lucian Ban a realizat cinci albume in America (Somethin’ Holy, Premonition, Tuba Project, Playground, The Romanian-American Jazz Suite), a cintat in zeci de locuri (Dizzy’s at Lincoln Center, Jazz Standard, Jazz Gallery, Cornelia Café), a infiintat un cvintet cu Alex Harding, a facut turnee in Europa si a primit nenumarate cronici elogioase in presa americana si nu numai.

La capitolul colaborari reusite, trebuie sa men­tionam albumele The Calling, cu Alex Harding, si 3 a.m., realizat impreuna cu electro-artistul Silent Strike, avind o structura si un sound speciale: muzica electronica, interventii jazz, electro-funk, piese sensibile si rafinate, explozie si groove.

De la Hertea la Harlem

„Muzica de jazz este capabila sa absoarba influente, e un adevarat melting pot”, spune Lucian Ban. Ceea ce nu se topise pina acum in muzica jazz – cu rare exceptii, cum ar fi Johnny Raducanu, dar nu la scara internationala – era folclorul romanesc. Lucrurile au prins contur atunci cind muzicianul Sam Newsome a primit o bursa de la Arts Link (o societate non-profit concentrata pe cultura est-europeana), iar Lucian Ban i-a dat pentru studiu culegerile de folclor rea­lizate de Constantin Brailoiu si Iosif Hertea.

Albumul The Romanian-American Jazz Suite s-a concretizat in urma spriji­nului primit de la Institutul Cultural Roman din New York. Au avut la inceput o serie de concerte, cu ecouri foarte bune, la patru universitati din New York, inclusiv cea din Harlem, ceea ce demonstreaza cit de universal este limbajul muzicii. Recep­tarea aceasta extrem de pozitiva este datorata si faptului ca Romania incepe sa fie privita cu din ce in ce mai mult interes in afara, mai ales pe plan cultural. De altfel, Luci­an isi amin­teste cu umor de un prieten muzician, al ca­rui tata era mare fan Dracula, si care s-a aratat extrem de incintat sa vina si sa cinte, chiar cu un onorariu mai mic, in tara lui Dracula…

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din people