Interviu: Karl Lagerfeld – Omul fara trecut

Karl fascineaza si intriga. Dar cine se ascunde in spatele ochelarilor fumurii ai celui mai mediatizat creator de moda? In premiera, Karl Lagerfeld a acceptat sa ne arate un alt chip.

Interviu: Karl Lagerfeld – Omul fara trecut

Karl, regele incontestabil al modei, este azi intr-o forma de zile mari. Face glume si arun­ca un ochi la corespondenta: printre tonele de scri­so­ri se afla chiar si un prajitor de paine! „Primesc pana si ce­reri in casatorie! Este o femeie care, de zece ani, imi scrie in fiecare zi!

Pentru revista noastra, Karl accepta sa intre din nou in contact cu propria istorie si, lucru rar, sa ne povesteasca despre copilaria lui, despre nebu­nia anilor ‘70 si chiar despre viziunea personala asupra iubirii.

ELLE: Ati fost subiectul unui documentar realizat de Thierry Demaizière: Karl Lagerfeld, un rege singur. V-ati regasit in acest film?
KARL LAGERFELD: E bine realizat… Dar au exa­gerat cu titlul… In primul rand, nu sunt regele nimanui. Pornind de la faptul ca sunt neamt, puteti sa ma numiti dictator, despot, chiar inger albastru! Oricine poate fi singur, dar asta nu inseamna ca devine, automat, rege! Pentru o persoana cunoscuta, singuratatea este un lux care se obtine foarte greu. Iar publicul nu imi lasa spatiu si timp sa reflectez – trebuie sa fiu singur ca sa-mi pot incarca bateriile.

ELLE: In orice caz, asta e impresia pe care o lasati…
K.L.: Sigur, dar poate ca exista o diferenta intre impresia pe care o las si felul in care sunt in realitate! Iar realizatorul, ziaristul, scriitorul sunt exact cei care trebuie sa scoata la iveala aceasta diferenta. Un cineast bun aproape ca trebuie sa-si violeze subiectul…

ELLE: Nu putem viola un mit!
K.L.: Mie mi se pare ca sunt un om obisnuit. Dar recunosc ca ma simt flatat cand sunt oprit pe strada si fotografiat. Iubesc mai ales publicul foarte tanar, intre 20 si 30 de ani; faptul ca ei ma recunosc reprezinta adevaratul meu succes. „Batraneii nu ma agata pe strada. Sunt recunoscut peste tot – ceea ce poate fi o fericire sau o nenorocire, de la caz la caz. De pilda, ador avioanele, dar urasc aeroporturile, mi se par niste locuri unde te atingi de prea multa lume.
In cazul meu, prea multi vor sa ma atinga, ca un fel de razbunare. Odata, a trebuit sa-mi scot haina: eram inconjurat de tot felul de oameni groaznici care ma pipaiau si am simtit cum cineva imi strecoara ceva in buzunar: era o carte de vizita a unui serviciu de masaj intim. Si asta mi se intimpla pe aeroportul Charles de Gaulle!

ELLE: Pe de alta parte, asa cum am vazut si in documentar, ati avut dintotdeauna o putere de atractie irezistibila.
K.L.: Da, pentru ca nu fac parte din establishment. Nu sunt ca ei, dar nu sunt nici ca ceilalti. I was born to be different! Sunt o stea mondiala, recunoscuta in intreaga lume, diferita de anumiti artisti foarte apreciati… In cartierul lor. Nu fac parte din nici o generatie.
Cand eram mai tanar, lumea credea ca sunt un gigolo! Aveam un Mercedes decapotabil – lucru rar in acea vreme – si oamenii credeau ca sunt un intretinut. Era vorba despre o profesie in care nemtii aveau succes! Imi place sa gandesc, simultan, ca un gigolo, dar si ca un tip care ii intretine pe altii. Pur si simplu, mi se pare amuzant. Stiu, este amoral, dar pentru mine cuvantul „morala nu inseamna nimic.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Mai multe din people