Imagini inedite și declarații emoționante: vedetele din România în prima lor zi de școală

În acest început atipic de an școlar, vedetele din România îți dezvăluie cum își amintesc ele emoția debuturilor, fie că a fost vorba despre grădiniță, școală sau facultate.

Vedetele din România rememorează, în exclusivitate pentru ELLE, prima lor zi de școală, grădiniță sau facultate, așa cum și-o amintesc astăzi. Iar pentru o porție de nostagie care să te transpună și pe tine în febra începutului de școală, ți-au pregătit și o serie de imagini de colecție, în care să le vezi așa cum nu le-ai mai văzut niciodată.

Alina Eremia, cântăreață

Emoție și entuziasm. Așa era în fiecare an pentru mine prima zi de școală. Îmi aduc aminte că poza asta a fost făcută de mama mea și amândouă eram încărcate cu emoție, dar și cu o mare încântare.

Ilinca Vandici, personalitate TV

Această poză este făcută în clasa a 4-a și, dupa cum se vede, eram deja o mică domnișoară ce și-a tuns bretonul de una singură, pentru că așa a văzut ea la Britney Spears la vremea respectivă. Cu emoții am pășit în clasă, deoarece știam că acesta este ultimul an petrecut cu doamna învățătoare și cu toți colegii, urmând un alt ciclu al vieții.

Otniela Sandu, personalitate TV

Îmi aduc aminte că în timpul școlii abia așteptam să vină vacanța, iar în vacanță abia așteptam să mă întorc la școală. Îmi lipseau colegii, îmi lipseau năzbâtiile pe care le făceam, îmi lipseau glumele, îmi lipseau chiar și profesorii. Mereu primele zile de școală erau cu emoții foarte mari. Cu toate că plecam de la joacă, de la distracția pe care o aveam în fiecare vară pe la Cluj. Îmi amintesc că îmi pregăteam hainele cu o săptămână înainte, îmi pregăteam penarul, coperțile de la caiete cu multă migală. În prima zi mereu se întâmpla ceva, ori mergeam cu florile rupte la învățătoare, ori îmi pierdeam ghiozdanul sau mă murdăream cu cerneală. Mereu trebuia să se întâmple ceva. Îmi este tare dor de genul ăla de emoție. Am foarte multe amintiri din perioada aia, și mai ales imaginea clară a învățătoarei, clasei, colegilor.

Sorin Stratulat, hairstilist

Prima zi de grădiniță. Eram super emoționat și mi se părea că pur și simplu mi se schimbă viața. Mi s-a părut cel mai lung drum din viața mea, ironia fiind că, de fapt, grădinița era în spatele blocului în care locuiam.

AMI, cântăreață

Cine nu-și amintește emoțiile cu care a pășit în școală, în prima zi!? Trăiam prima mea experiență de viață, emoționată, timidă, curioasă și bucuroasă în același timp. Am intrat în clasă, entuziasmată că-mi voi cunoaște colegii, însă primul lucru pe care i l-a spus învățătoarea mamei mele a fost: „Aduceți-o la anul, e prea micuță! Mai lăsați-o să se bucure încă un an, până mai crește puțin” :)))) – Mulțumim frumos! Și-am plecat acasă și mai bucuroasă, că mai am timp încă un an la dispoziție să mă joc. Cam asta a fost prima mea experiență, de la 7 ani. Un an mai târziu, a sunat clopoțelul și pentru mine, s-a strigat catalogul clasei IB – Liceul de Artă' Baia Mare, și am spus prezent din prima bancă, rândul din mijloc, și habar nu aveam ce mă aștepta. Au fost cei mai frumoși și intenși ani, o etapă unică și de neuitat.

Virgil Godeanu, creator de conținut

Încă din prima zi de liceu mi-am dat seama că o să urmeze 4 ani extraordinari la Colegiul Național Gheorghe Lazăr, iar acum mă gândesc cu dor la primii pași în curtea liceului care mi-a devenit atât de drag. Eram cu una dintre prietenele mele cele mai bune și ne-am văzut cu 10 minute înainte, în fața liceului, ca să intrăm împreună. Amândoi eram super entuziasmați pentru că ne-am dorit foarte tare să ajungem aici. Lazăr fost dintotdeauna prima opțiune. Toată vara de dinainte am ieșit aproape în fiecare zi împreună și ne-am căutat colegii pe Facebook sau pe alte grupuri, iar când a venit 16 septembrie, chiar dacă eram într-un loc încă incomplet cunoscut, deja ne simțeam ca acasă, înconjurați de foarte multe fețe cunoscute, sau pe care urma să le cunoaștem. Acum, că mă gândesc, probabil aceasta a fost una dintre cele mai fericite zile pe care le-am trăit, pentru că simțeam că mi-am găsit locul și nu aveam cum să fiu mai fericit de atât.

Mimi, creatoare de conținut

Prima mea zi la colegiu în UK a fost cea mai specială primă zi de școală din viața mea. Am mers îmbrăcată super frumos la școală, așa cum eram obișnuită în România, în timp ce noii mei colegi erau îmbrăcați normal și se uitau puțin suspicios la mine, pentru că aveam o gentuță elegantă și balerini, în timp ce ei purtau converși simpli, uzați, și ghiozdane în spate, afară fiind 15 grade acompaniate de ploaia clasică londoneză. Am observat un spirit social diferit față de cel din București. Oamenii nu se uitau la mine încercând să mă judece, erau doar curioși. M-am împrietenit cu toți colegii și pe tot parcursul experienței mele școlare în Londra nu m-am certat nici măcar o singură dată cu vreunul dintre ei sau cu vreun profesor. Am înțeles din prima zi că la ei nu există bisericuțe, grupuri răutăcioase care bârfesc sau drame, așa cum erau la noi, și m-am simțit puțin prost cu mine însămi pentru că venisem pornită pe așa ceva, având la activ experiența românească. Poza este din a doua zi de școală, cand am venit îmbrăcata normal. De atunci, admirând simplitatea colegilor mei, am înțeles cât de frumos e sa fii humble și să mergi la școală ca să înveți, nu ca să etalezi articole vestimentare scumpe și să creezi drame inutile cu oamenii din jur.

Lorena Vișan, creatoare de conținut online

Poza asta este făcută în prima zi de clasa a 12-a, practic era ultima dată când mai treceam prin „prima zi de liceu” și totodată era ultima dată când făceam „parada modei”, așa cum o numea doamna noastră dirigintă. Poza asta mai ascunde și emoțiile pe care le aveam pentru că știam că urmează BAC-ul și intrarea la facultate.

Louis Florea, creator de conținut online

Emoția pe care o simți atunci, sincer, nu o mai întâlnești vreodată, ești mic, pierdut printre atâția oameni noi, nu știi pe nimeni, nu vezi pe nimeni cunoscut, îți vezi doar părinții entuziasmați care retrăiesc prin tine emotția copilăriei. Ești copleșit, ești emoționat și dezorientat. Știam doar că sunt în clasa întâi, m-am așezat în careu unde scria mare IB și am așteptat să îmi vină rândul să intru în școală. S-au așezat cei mari și au făcut pod din flori, abia așteptam să trec pe acolo. Zis și făcut, am intrat, m-am așezat în prima bancă pe care am văzut-o, era așezat frumos abecedarul și culegerea de matematică. Nu am scos nici măcar un sunet cât am stat acolo, îmi doream doar să ajung înapoi la mama să îi povestesc tot. A fost frumos, o amintire valoroasă care nu se va șterge din memoria mea.

Matteo, cântăreț

Poza asta este din clasa a  treia. Încă de pe atunci eram pasionat de filme și desene animate și de cele mai multe ori mă costumam în personajele de tip western. În fiecare an, începerea școlii era încărcată cu emoție și abia aștept să resimt aceleași trăiri, atunci când Mia va merge la școală.

Maximilian Ioan, creator de conținut online

Îmi amintesc cât de timid eram în prima zi de școală… mi se părea că nu o să reușesc să mă integrez și îmi era teamă de ideea de a avea o învățătoare. Nu aveam idee ce presupune școala, aveam deja traume de la grădiniță, unde am plâns mult după mama și am avut și o tentativă de a evada. Dar mama îmi promisese că la școală e mai cool și că o să-mi placă, așa că încercam să mă mint singur că o să-mi placă. Se poate vedea pe fața mea entuziasmul, nu?

Citește și:
Mesajul lui Klaus Iohannis pentru părinți, înainte de începerea noului an școlar

Foto: prin amabilitatea persoanelor care au participat

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din people