Daniela Nane: Raul nu este altceva decit lipsa binelui

Daniela Nane a stat de vorba cu Despina Badescu despre copilarie, caritate si multumirea aceea atit de speciala pe care o obtii atunci cind intervii benefic in destinul unui om.

Daniela Nane: Raul nu este  altceva decit lipsa binelui

Sa stiti ca bandajul de la genunchiul Danielei nu a fost o inscenare cu intentie artistica. Este urma unei cazaturi pe scena survenite cu o seara inainte sa aiba loc sedinta foto, in timpul spectacolului Lear, in care Daniela este fiica cea mare a regelui, hrapareata si cruda Goneril.

Ea ne-a spus glumind ca o julitura la genunchi este un pret infim pe care il plateste pentru toate lucrurile bune din viata sa: este o mama mindra, o femeie iubita si o actrita de succes. In ultimul an, a primit doua roluri importante la Teatrul Bulandra (cel al lui Goneril in Lear, montat de Andrei Serban, si cel al lui Zoe din piesa O scrisoare pierduta, regizata de Doru Ana), a fost alaturi de fiul ei, Codrin, aflat in plin proces de descoperire a lumii prin ochii unui copil de scoala primara, si alaturi de Cristian, baiatul pe care il ajuta sa mearga la liceu. Daniela s-a implicat in programul „Vreau in clasa a noua!“ si Cristian este baiatul pe care il sustine in continuarea studiilor.

FAPTE BUNE

ELLE: Cine e Cristian si cum ai ajuns sa-l cunosti?

Daniela Nane: Ca sa va spun cine e Cristian trebuie sa va spun o poveste mai lunga, care incepe acum doi ani, atunci cind am fost rugata sa prezint un eveniment al organizatiei umanitare World Vision. De fapt, nu, povestea a inceput cu mult timp inainte: in 1947, cind pastorul american Bob Pierce calatorea prin Asia. Aici a intilnit-o pe profesoara Tena Hoelkedoer, care i-a aratat un copil abandonat si i-a cerut ajutorul.

Pastorul i-a dat citiva dolari, ultimii sai bani, si i-a promis ca va face asta in fiecare luna. Aceasta intilnire l-a marcat pe Bob Pierce care, trei ani mai tirziu, in 1950, a fondat organizatia World Vision, menita sa contribuie la dezvoltarea comunitara, sa intervina in situatii de urgenta si sa protejeze oamenii aflati in suferinta oriunde pe glob. World Vision a intervenit in Romania si la cutremurul din 1977…

Prin anii ‘90, World Vision a demarat mai multe proiecte in tara noastra, iar cind am auzit de „Vreau in clasa a noua!“, un program lansat anul trecut, ceva a vibrat in mine. Scopul acestui program este sa ii ajute pe copiii de la tara sa mearga la liceu si sa invete. stii, fiecare are sensibilitatile lui, si eu am simtit intotdeauna ca imi bate inima mai tare a­tunci cind vad oameni care merita sa fie ajutati, care isi doresc sa evolueze, sa creasca! stiai ca in mediul rural, in ultimii doi ani, numai un copil din patru a mers la liceu? Abandonul scolar este in crestere, in primul rind din cauza saraciei.

ELLE: Dar aproape jumatate din populatia României traieste in mediul rural. Noi sintem pe niste insulite cu bulevarde, parcari si supermarket-uri si habar
n-avem ce se mai intimpla la sat.

D.N.: Da, in tara la noi sint zone in care copiilor le este greu sa se duca la scoala pentru ca nu au decit o pereche de ghete sau de pantaloni in casa si fratii trebuie sa se astepte unii pe altii ca sa iasa afara. Fratele mai mare vine acasa, cel mai mic il asteapta, ii ia ghetutele si pleaca la scoala.

Si, gindeste-te, nu e vorba de niste loaze, vorba lui Caragiale, sint niste copii muncitori, studiosi, care vin de la scoala, dau de mincare la animale, cara apa, fac mincare, isi hranesc fratii mai mici si apoi isi fac lectiile pe un colt de noptiera, fara sa aiba un dictionar sau o carte la dispozitie, si adesea se culca cu burtica goala. si cind ma gindesc la copiii nostri de la oras, care adesea pierd ore intregi la televizor sau in fata calculatorului…

Ce se intimpla acum in zonele rurale este ingrozitor pentru viitorul acestei tari, pentru ca acesti copii isi abandoneaza studiile si sint condamnati la saracie. si ei, si viitoarele lor familii. O tara fericita este aceea in care tinerii pot face ce isi doresc, sint educati si vad viata in culori vii. Din aceasta cauza mi s-a parut ca „Vreau in clasa a noua!“ este exact pe sufletul meu: imi da sansa sa intervin benefic in destinul unui copil care merita.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din people