Vizita la batrana doamna, de Alex. Leo Serban

Nu ma pricep la reclame, dar imi dau seama cind vad una buna. In mintea mea, asta trebuie sa fie suficient de isteata cit sa vinda produsul, dar nu intr-atit de isteata incit sa nu te mai prinzi ce vrea sa vinda. Dar, repet, nu ma pricep – si probabil ca am gusturi la fel de proaste, in materie de publicitate, ca unii publicitari in materie de film; probabil ca finii experti din domeniu apreciaza tocmai spoturile care una fac, alta-ntelegi...

Vizita la batrana doamna, de Alex. Leo Serban

Cum reclamele sint produsul de televiziune cel mai insistent, nu poti scapa – oricit ai zapa – sa dai nas in nas cu niscaiva „adevarate stiri” despre Detergentul-Minune-Care- Scoate-Petele-Din-Orice-Dalmatian, cu un „show de divertisment” in care o zina cu matreata plinge de bucurie ca ruda din Australia i-a adus ultimul sampon-balsam-magic sau cu vreun talk-show intre doua banane babane.

Asa se face ca am vazut si re-vazut (un spot de publicitate este precum politicienii: apar tot timpul la televizor si spun acelasi lucru) o reclama la o companie de telefonie mobila care – mare mirare! – e nu doar simpatica, ci si „la obiect”. Nu vorbea despre cai verzi pe pereti, ci chiar despre telefoane. Si nu-ti trebuia un IQ de peste 150 ca sa te prinzi ca vorbea intr-adevar despre telefoane!

Trei lucratori de la Romtelecom suna la usa unei pensionare, anuntind-o ca cererea sotului a fost solutionata. Femeia – cu o figura foarte de treaba si o voce usor tremurata – se-ntoarce spre portretul sotului (intre timp decedat) si-i spune, putintel malitioasa: „Auzi, Ionele, au venit sa ne monteze telefonul!…” Pauza „publicitara” (in care este afisata compania), dupa care ne intoarcem in apartamentul batrinei doamne si-i revedem pe cei trei pe canapea, cu cafelutele-n mina (v-am spus ca doamna e cumsecade!) si cu dumneaei aratindu-le telefonul fix si spunind, foarte serioasa: „Si cu asta pot merge si la Sovata!”, sau ceva de genul asta…

Ce-mi place cel mai mult la aceasta reclama nu este scenariul (care e OK), ci doamna. Cred ca directorul de casting (sau cum s-o numi in pu­blicitate) al acestui spot este un geniu. Pentru ca e mai usor sa gasesti o Daniela Nane – sau chiar si o Nicole Kidman! – decit o babuta cumse­ca­de. Oamenii iesiti la pensie sint scosi la pensie si din publicitate. Si, in general, din televizor: citi stiristi trecuti de cincizeci de ani ati vazut pe la posturile noastre?

OK, admit ca aceia care prezentau telejurnalele cu „El” si „Ea” nu au cele mai bune recomandari… Dar ce s-a intimplat cu duduile care anuntau programul, ca erau foarte la locul lor?! Sincer, mi-as dori sa vad stiri prezentate de persoane de ambe sexe de peste 50 de ani! Mai mult: mi-ar placea ca Andreea Esca sa faca aceeasi meserie si peste 25 de ani. Altminteri, televiziunea va ramine acest medium age-ist in care toti cei „de o anumita virsta” nu apar decit in triste reportaje sociale prin piete, plingindu-se de preturi, sau – Doamne fereste! – la „stirile de la ora 5”…

E timpul ca televiziunea sa darime ultima discriminare: aceea ca batrinii nu pot fi cool! Si sper sa mai apuc acel moment…

Articol publicat in ELLE Septembrie 2006

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle