Un site de streaming din Iran cenzurează femeile de pe coperțile albumelor

De parcă nu ar fi fost suficient că femeile sunt puternic discriminate în zonă, acum un site de streaming din Iran cenzurează femeile - mai precis, imaginile lor - de pe coperțile albumelor acestora.

elle Editorial de ELLE.ro

Dacă până acum te-ai ținut tare și nu ai judecat o carte sau un album muzical după copertă, se pare că alții nu consideră că asta e o idee bună. Mai exact, este vorba despre un site de streaming muzical din Iran, care a decis să cenzureze imaginile femeilor de pe coperțile albumelor.

Site-ul cu pricina se numește Melovaz și, dacă ajungi vreodată să îl utilizezi, nu îți face speranțe prea mari că vei recunoaște, cel puțin vizual, ce ai de gând să asculți. Asta pentru că fiecare femeie a cărei imagine a ajuns pe vreo copertă a fost blurată până când nu a mai existat deloc.

Așa se face că Beyonce, Lady Gaga, Camila Cabello, Avril Lavigne sau Whitney Houston au ajuns să fie de-a dreptul umbre pe site-ul din Iran… sau s-au topit de tot.

Pentru fanii muzicii, se știe cât de prețioasă este o copertă la al cărei concept artistic s-a lucrat mult. Există astfel imagini realizate de fotografi celebri, de artiști talentați, imagini care să seteze o atmosferă și să dea indicii despre conținutul albumului… Dar nu și în Iran.

În cazul în care această știre te ia prin surprindere, află că în Iran oamenii nu sunt neapărat prietenoși cu femeile. Statulul legal și drepturile femeilor din Iran au fost dintotdeauna (dar foarte mult în ultima sută de ani) subiect de dezbatere. De-a lungul celor mai recente trei schimbări de regim politic, femeile din Iran au fost cele care au suportat cele mai aspre consecințe. Astfel, la începutul secolului al XX-lea, femeile erau izolate și nu se îndepărtau prea mult de casă. În schimb, între 1925 și 1979, în timpul regimului Pahlavi, au căpătat ceva libertăți- o inițiativă izvorâtă din decizia conducătorului de a poziționa Iranul drept o țară modernă, aproape progresistă. Însă, după Revoluția din 1979, lucrurile au început să se înrăutățească din nou.

Astăzi, drepturile femeilor din Iran sunt limitate, dacă luăm drept termeni de comparație alte țări. În ce privește egalitatea de gen, conform unui raport Global Gender Gap din 2017, Iranul s-a clasat pe locul 140 în această privință, dintre cele 144 de țări studiate. Femeile din Iran constituie doar 19% din întreaga forță de muncă a țării. Și felul în care aceste femei se îmbracă este controlat de către stat. Cu doar două luni în urmă a activistă a fost condamnată la 24 de ani de închisoare pentru îndrăzneala de a-și da jos hijabul în public, un act despre care autoritățile au declarat că promovează corupția și prostituția.

În septembrie, Sahar Khodayari și-a dat foc în fața unui tribunal din Teheran după ce trecuse printr-un proces pentru că ar fi încercat să intre pe un stadion unde se juca un meci de fotbal, deghizată în bărbat. Ca urmare a acestui incident, femeilor li s-a permis accesul pe stadioane luna aceasta, când 3.500 de femei au asistat, pe Azazi Stadium, la un meci de calificare pentru Campionatul Mondial.

Asta ca să nu mai vorbim despre drepturi esențiale, cum sunt cel la vot, la avort (limitate), despre mutilări genitale sau despre asasinările „de onoare”.

Așa că poate că dispariția unei figuri de pe coperta unui album nu e cel mai rău lucru care se poate întâmpla femeilor în Iran, dar e cu siguranță un indicator pentru cât de limitate sunt libertățile lor.

Citește și:
Adelina Pestrițu, declarații despre presiunea din social media: „Ar fi exagerat din partea mea să pretind oamenilor să mă iubească'

Foto: Instagram

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Mai multe din lifestyle