Suferim oare de bulimie financiara?

Descoperim ca suntem generatia care are probleme financiare, care cheltuie mai mult decat ar fi necesar.

Suferim oare de bulimie financiara?

Suferi de Disfunctia Financiara Tipic Feminina? Statistic, e foarte probabil. Simptomele sint destul de greu de indicat… Citeva vorbe printre dinti cind iti ridici facturile din cutia postala; imposibilitatea de a-ti aminti care a fost motivul pentru care te-ai repezit sa-ti cumperi acele sandale negre foarte sic fara sa te gindesti ca mai ai trei perechi similare in dulap. „Disfunctia Financiara Tipic Feminina” face ravagii in rindul po­pulatiei feminine. Potrivit statisticilor, 75% dintre tinere au datorii si un sfert dintre acestea au probleme financiare grave. Un sondaj facut recent in Bucuresti evidentia ca mai bine de un sfert din populatie nu a facut nici un fel de economii in ultima luna, ba chiar mai mult, are datorii.

Dr. Brandan Burchell, lector la Facultatea de Stiinte Politice si Sociale a Universitatii din Cambridge a sugerat ca femeile sint mai predispuse sa aiba pro­bleme financiare intrucit le pasa mai mult de bani. „Femeile pot deveni usor dependente de bani: ele au tendinta de a se implica mult in aceasta relatie.” Burchell aminteste, de asemenea, ca a discuta cu o femeie despre bani si mai ales despre cum ii cheltuieste a devenit un subiect tabu – chiar mai greu de abordat decit subiectul sex. Nu ne place, intr-adevar, sa spunem, cit cistigam si cu atit mai putin cit cheltuim. Cind totusi a­du­­cem vorba despre asta (cu totul si cu totul intimplator si fara voia noastra…), dezvaluirile pe care le facem sint de multe ori departe de adevar. Mintim. Ne ascundem de ceilalti. Stringem bani pe care ii cheltuim apoi in­­tr-un mod cit mai extravagant. Ne pare rau si am vrea sa nu fi cedat tentatiei… Iata cum e sa fii…

„Bulimica” vinovata

  • Cumperi mai mult decit iti trebuie, apoi te intorci a doua zi sa returnezi marfa.
  • Vinzatoarele te recunosc de cum intri pe usa magazinului. Si, de obicei, suspina.
  • Te apuca tremuratul la zgomotul cardului trecut pe la casa de marcat, dupa care ai o sen­za­tie de greata si te ia cu ame­tea­la.

De retinut:

Daca ai toate aceste simptome, ai nevoie cu siguranta sa vor­besti cu o persoana serioasa si severa. Un caz care a vrut sa ra­mina anonim este cel al unei femei care a devenit „buli­mi­ca” financiar dupa divort. „Ma plimbam pe Bond Street (n.r. – una din cele mai cunoscute strazi cu magazine din Londra) ore in sir. De cele mai multe ori cumparam tot felul de lucruri scumpe, pe care, in mare parte, le-am returnat cu usurinta. Citeodata, da­deam banii pe o haina care nici macar nu era marimea mea. Si, desi am returnat cele mai multe dintre cumparaturile facute tot am ramas cu datorii de peste 16.000 de lire sterline.”

Pentru aceste cheltuitoare „vinovate” exista si o veste proasta: returnarea lucrurilor achizitionate nu se va mai face atit de usor. Multe lanturi de magazine intocmesc deja liste cu cele care si-au facut un obicei din a se intoarce cu marfa ina­poi. Altele nici macar nu mai accepta returnarea marfii daca aceasta nu are un defect evident de fabricatie. Din 530 de femei care au raspuns unui chestionar alcatuit de Brunel University, mai bine de jumatate au recunoscut ca sint „vinovate”: cumpara mai mult decit au nevoie si obisnu­iesc sa aduca lucrurile inapoi la magazin. Asta inseamna ca jacheta noua pe care tocmai ai achi­zitionat-o e posibil sa fi fost „reciclata” de mai multe ori.

Tamira King, specialist in cer­ce­tarea pietei, spunea ca exista persoane care au returnat un televizor dupa vizionarea unui singur meci sau au adus inapoi servicii de masa din portelan dupa ce le-au folosit: „O tipa insarcinata a cumparat blugi in fiecare luna de sarcina, re­tur­nindu-i cind deja nu o mai inca­peau si schimbindu-i cu o pe­reche mai mare – si, in cele din urma, ce credeti ca a facut? A cerut banii inapoi!”. Teoria arata ca acest tip de cumparatori apeleaza la un fel de „terapie” prin cumparaturi, evitind sau minimalizind astfel emotiile si sentimentele lor adevarate. Nefericirea personala este una din cauzele de baza ale acestei „bulimii” financiare. Un exemplu in acest sens este Jackie Onassis, care a fost o cheltuitoare inveterata cit timp a fost casatorita cu Aristotel Onassis. Truman Capote isi aminteste ca a intilnit-o intr-un magazin, unde si-a comandat doua duzini de bluze de matase de acelasi fel, dupa care a iesit: „Parea ametita, hipnotizata”, scria el. Bluzele urmau sa se intoarca la magazin in ziua urmatoare.

Tratamentul

Marile magazine isi fac de ceva timp baze de date cu cei care cumpara si apoi returneaza hainele. Metoda ar trebui sa fie de ajutor – pina la urma, mo­mentele de stinjeneala la verificarea numelor ar trebui sa le descurajeze si pe cele mai impatimite „bulimice”. Ele ar putea insa sa apeleze si la sprijinul unui specialist: un psihiatru sau un terapeut care sa trateze „cauza” reala a maniei de a cum­para (nefericirea perso­nala).
 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle