Sex & CSMC, de Alex. Leo Serban

E interesant cum a fost tradus, la noi, serialul Sex and the City prin Totul despre sex. Sex, OK, e si-n titlul englezesc, dar de ce „totul”? Suna ca un ma­nual. Or, in sex, daca ajungi la manual (spre deosebire de oral etc.), e cam de rau.

Sex & CSMC, de Alex. Leo Serban

Sex and the City-Filmul (de pe marele ecran, adica) era o continuare fireasca, tinind cont de celebritatea serialului. Carrie, Samantha, Miranda & Charlotte au devenit eroine pentru milioane de femei de pe tot cuprinsul globului: simbolurile unei feminitati urbane, emancipate & sofisticate, pentru care proble­mele legate de alegerea partenerului ideal si a pozitiei ideale sint aceleasi ca si pro­blemele legate de ale­gerea rochiei sau a posetei ideale (pentru un anume eveniment); nici mai mult, dar nici mai putin. Sintem, in fond, la New York, N.Y., adica nec plus ultra sicului nevrotic…

Multor prieteni ai mei, fani ai serialului, nu le-a placut filmul. Eu, care am vazut doar citeva episoade, stiu ca am ris cu lacrimi la unele faze (vezi „Samantha-cu-sushi”, plici-plici!), am fost „carried away” la altele si, una peste alta, l-am considerat o petrecere agreabila a timpului liber. (Si nu l-am vazut singur: partenerul meu a fost de aceeasi parere.)

Este un film bun? Categoric, nu. M-am distrat de minune? Categoric, da. Cred ca problema incepe din clipa in care consideri ca trebuie sa existe o legatura intre cele doua. Sau ca trebuie vorbit de „placere vinovata”. Nu exista nici o legatura si nu, nu este vorba de nici o placere vinovata; este vorba, pur si simplu, de a lua ceea ce ti se ofera drept ceea ce e.

Nu te astepti, de la trustul CSMC (Carrie, Samantha, Miranda & Charlotte), sa-ti livreze probleme abisale (aia cu poseta ar putea fi una), profunzimi ale gindirii („Este Mr. Big sincer?” il taie pe Heidegger), verosimilitate (Samantha nu poate fi atit de libertina? Va asigur ca da) si prea multa maturitate (sa fim seriosi, iubirea ne transforma instantaneu in imaturi!): sint personaje de plastic intr-o lume de plastic si, da, problemele si intimplarile lor sint previzibile.

Ei, si? Placerea vine din faptul ca, desi le anticipezi fiecare miscare, jubilezi atunci cind e facuta. Asta se cheama „spectator sofisticat” si nu trebuie confundat cu un cri­tic de film: acesta din urma adoarme la Sex and the City sau isi roade un­ghiile intre sesiuni de umplere a caietului de impresii cu noduri in papura.

Sfatul meu? Daca S&C-Filmul mai ruleaza pe undeva, la un mall near you, duceti-va sa-l vedeti: numai casting-ul rochiei de mireasa face toti banii!

PS 1. Carrie alege o rochie Vivienne Westwood, dupa care eu nu prea ma omor. 2. I-a spus cineva lui Sarah Jessica P. ca ii sta mult mai bine satena? 3. Samantha este, in continuare, personajul meu preferat; oare de ce?

Articolul a fost publicat in ELLE Octombrie 2008

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle