Power fashion: Editorii care au revolutionat moda

Revistele de moda exista dupa citeva reguli foarte simple. Ca sa apara, au nevoie de publicitate, iar publici­tatea vine odata cu cititorii cit mai nume­rosi. Iar citi­torii apar in urma unui continut de calitate.

Asa se face ca editorii si jurna­listii de moda, precum si redac­torii-sefi ai revistelor de profil, sint vazuti astazi ca o specie noua si foarte sofisti­cata, capabila sa dicteze felul in care se imbraca milioa­ne de oameni, sa faca si sa distruga carie­re, cind, de fapt, ei nu fac altceva decit sa-si vada de treaba.

Preistoria: Carmel Snow, Diana Vreeland, Isabella Blow

Modei i-a placut dintotdeauna sa-si aleaga si sa creasca vedete.

Prima, pro­babil, ar fi fost Carmel Snow (foto dr., impreuna cu Coco Chanel), faimosul fashion editor Vogue (unde a lucrat din 1921) si redactor-sef al Harper’s Bazaar, caruia i s-a alaturat in 1932. Spun „ar fi fost“ pentru ca, la vremea la care Snow detinea puterea absoluta in moda, existenta starurilor se rezuma la sala de cinema. Dar Snow a iscat citeva revolutii. Ea insasi obisnuia sa spuna ca isi doreste sa faca din Harper’s Bazaar o revista pentru femei bine imbracate, cu minti bine puse la punct. Ca urmare, initiativele sale i-au creat o celebritate care nu s-a stins nici astazi. Motivele sint numeroase:Carmel Snow si Coco Chanel l-a incurajat pe fotojurnalistul Martin Munkacsi, in 1933, sa faca primul shooting de moda in aer liber si cu un model in miscare. Mai apoi, l-a angajat ca art director pe Alexey Brodovitch, care nu s-a sfiit sa ia foarfecele si sa taie foto­grafiile, dar si celebrul logo al revistei, in fel si chip, astfel incit a ajuns sa faca cele mai memorabile coperte din toate timpurile. A fost vocea primei transmisii prin radio de la Sap­tamina Modei de la Paris.

Tot Snow a descoperit-o si a adus-o la revista pe Diana Vreeland, iar printre carierele pe care le-a lansat si protejat au fost cele ale lui Andy Warhol, Louise Dahl-Wolfe, Truman Capote, Jean Cocteau, Cecil Beaton, Dior, Balenciaga sau Lauren Bacall. Richard Avedon spunea adesea ca ii datoreaza lui Snow tot ceea ce stie, iar despre Brassaï se zvoneste ca a renuntat la fotografie dupa pensionarea lui Snow. Intr-o viata pe cit de glamouroasa si de creativa, pe atit de dezordonata, Snow a dormit putin, a baut mult (se spune ca prinzul ei consta in trei pahare de Martini) si a facut din revistele de moda ceea ce sint astazi: cele mai sigure moduri de a lansa trend-uri, designeri si vedete.

Iar prima vedeta iesita din mina ei a fost Diana Vreeland (foto dr.), pe care Snow a descoperit-o dansind la o petrecere, imbracata in Chanel. Diana Vreeland Vreeland a facut istorie la Bazaar, alegind hainele pentru editorialele de moda, supraveghind sedintele foto si fotografiile, lucrind cu modelele si lansind, practic, o profesie noua: cea a editorului care alege totul, de la haine la model si fotograf, si stie dinainte ce o sa mearga cu ce, ce se va purta, inlaturind ideile preconcepute care spuneau ca numai doamnele din inalta societate pot fi modele. Personalitatea a fost miza lui Vreeland, dar si meritul ei cel mai mare: „personalitatile puternice, conversatiile lor, lucrurile care ii intereseaza pe oameni, atmosfera pe care o creeaza in jurul lor, astea sint lucrurile despre care cred ca me­rita sa ajunga in revista.” In 1963, Vreeland a plecat de la Bazaar la Vogue, ca redactor-sef, si a continuat sa dic­teze trend-uri prin memo-uri, cu o viteza uimitoare si cu o vi­ziu­ne care ii soca chiar pe subalternii ei. Era de ajuns o notita scrisa de mina de Vreeland, in anii ‘60, cerind o pereche de pantofi cu lanturi, asa cum nu facea nimeni la vremea aceea, ca in 6 luni toata lumea sa poarte pantofi cu lanturi. Ultima miscare in cariera lui Vreeland a fost implicarea in Costume Institute, care, cel mai probabil, nici nu ar fi existat fara forta si capacitatea ei de a convinge lumea buna sa isi doneze colectiile de haine.

Isabella BlowCele doua legende vin dintr-o epoca deopotriva a exceselor si des­coperirilor, si probabil ca singura lor urmasa, atit la capitolul inovatie, cit si la excentri­citate, este Isabella Blow (foto dr.). Desi rolul ei in industria de moda era mai putin definit, Blow, care si-a inceput cariera la Vogue, sub indrumarea Annei Wintour, a reusit sa continue tradi­­tia descoperitoarelor de talente veritabile: Alexander McQueen, caruia i-a cumparat in intregime (si in rate) prima colectie, Philip Treacy, pe care l-a gazduit in casa ei si caruia i-a adus primul contract cu Chanel, dar i-a si purtat creatiile toata viata, Sophie Dahl, Hussein Chalayan, Stella Tennant se numara printre oamenii pe care i-a inspirat si i-a ajutat sa devina cine sint astazi. Asta in timp ce ea insasi a pendulat intre job-uri pentru The Sunday Times, Tatler sau Vogue.

 

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle