Omul si femeia – mai este actual misoginismul?

Mai e misoginismul o notiune de actualitate in societatea romaneasca de azi? Anca Rusu face un slalom printre doamne, domnisoare si domni pentru a afla cum stam la acest capitol.

Omul si femeia – mai este actual misoginismul?

Bunicul meu, om cu frica lui Dumnezeu, si a soatei (!), nu masura oamenii decit prin faptele lor si prin bunatatea fata de ceilalti. Nu-l deranja ca soata mai intirzia cu maliga, pentru ca tare o iubea, desi o palea usor cu umorul lui fin, de barbat inteleptit pe cale naturala, cu aer si lapte proaspat. Lumea era simpla, iar femeia era jumatate din lume. Faptul ca era impartita in „oameni si femei' era mai putin important. O separare care insa, recunosc, copil fiind, ma punea intr-o incur­ca­tura admirativa: nu eram foarte sigura ce se intimpla cu barbatii in toata formula asta magica.

Acum pare ca s-au dus vremurile cind femeile erau o­pu­sul… oamenilor. Cind „interzis' si „nu se face' erau in meniul zilei. Noroc cu atitudinea barbatilor care s-a schimbat direct proportional cu lungimea fustelor si cu numarul sefelor. Nu va faceti insa iluzii ca ar fi o schimbare radicala si irevocabila. Cam greu intr-o lume rotunda, nu?! Cu excep­tiile de rigoare, care tin de traditie, de generatii si obiceiuri diferite, misoginismul este si mioritic. Ceva mai subliminal decit pe vremuri, ce-i drept, cu mai multi jucatori de ambele parti, cu ceva mai multe reguli, arbitri si campionate. In general, dar mai ales in week-end, misoginismul se serveste la o bere cu prietenii (care, evident, „stiu de ce'), la birou sau in trafic.

OK, nu vorbesc de cazurile patologi­ce, ura fara drept de apel care se rezolva la spital, politie sau tribunal, vorbesc de misoginismul de larg consum, care se vinde in galantarele societatii de consum. Nervos. Si-apoi misoginismul tirziu, de sorginte contemporana, avangardist si rasfatat, se intilneste in forme incipiente chiar si la femei, asa ca o sa fac slalom printre doamne, domnisoare, dar si domni, pentru a le lua putin pulsul atunci cind ii intreb de misogini. Vreau doar sa stiu cum mai stam la capitolul asta. Mai scriem la el sau ne gindim sa-l incheiem usor, in nota comica?

Femeia conduce!

…da conduce prost masina. Zic unii. Multi. E poate „domeniul' in care barbatii isi dau cel mai des arama pe fata. Imi dau intilnire la o cafea cu Gabi. O stiu destul de pornita pe subiect, pentru ca e soferita. Chelnerul, un el foarte evident, e amabil si ne serveste zimbind. Deja ma simt mai bine apropo de subiectul in discutie. In alte tari probabil ca n-am putea nici macar sa fantazam la o astfel de socializare lichida intr-un loc public. Dar, inapoi in… trafic. Gabi se dezlantuie: „Ni se cere sa fim perfecte. Nu e suficient sa conduc ca un barbat, eu trebuie sa conduc mai bine decit un barbat ca sa fiu lasata in pace. Daca un tip face un accident, cu siguranta a fost o problema cu motoru. Daca e o tipa, cu siguranta masina era OK, doar ca ea a condus cu sufletu sau mai stiu eu ce le coace ratiunea aia cu care conduc ei masina'.

Analitic vorbind

… …ma gindesc serios sa vorbesc cu un sociolog despre fenomen. Asta daca este intr-adevar un fenomen. Pentru Elena Nedelcu, sociolog de mai bine de 20 de ani, „o lume misogina' e o formula extrema, caci manifestarile de misoginism nu sint atit de frecvente si de intense incit sa constituie definitia lumii in care traim. „As putea spune ca mai degraba traim intr-o lume androcrata, in care femeia sta oarecum in umbra barbatului, in care barbatul este privilegiat, detine pirghiile dominatiei si controlului social. O lume in care exista stereotipuri, prejudecati, discriminare de gen in grade diferite (in functie de cultura societatii, de regimul politic etc.).

Discriminarea poate avea drept cauza prejudecatile (transmise prin socializare de la o generatie la alta), interesele barbatilor de a mentine controlul, de a domina, de a-si pastra privilegiile. Nu orice discriminare are drept cauza misoginismul. Cind vine vorba de Romania, nu cred ca exista mai mult misoginism, ci mai multe prejudecati si discri­minare de gen. Exista o defectuoasa socializare a rolurilor genurilor ce perpetueaza prejudecatile. Femeia este inferiorizata mai fatis decit in Occident. Poate ca mamele ar trebui sa fie mai atente la modul in care isi educa fiii.' Si daca sociologul vorbeste de influentele externe, a­tunci Raluca Babota, psiholog, incearca sa le lamureasca pe cele interne. Mi-e clar din prima ca e satula sa vorbeasca despre subiectul asta. L-a studiat la scoala. Dar in principal la scoala vietii: „Femeile si barbatii sint doua entitati foarte diferite. Fiecare are parti bune si mai putin bune. Are domenii in care exceleaza si altele in care e mai putin capabil. Exceptiile nu fac decit sa confirme regula. Asa incit e greu sa-i compari. Comparatiile sint nefericite si nerea­liste.

Hmm, pentru mine e simplu: e ca si cum ai compara un mar cu o piersica si ai vrea sa stii care e mai mar. Piersica o sa incerce sa para mai putin rotunda si ceva mai acra, dar va sfirsi prin a fi un mar nereusit. Nu mai bine raminea piersica? Sau, eventual, caisa? OK, deja la nivelul asta totul pare foarte logic, aproape ca nu-mi vine sa continui cu pseudocercetarile in procesul „om vs. femeie'.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Publicitate
Unica.ro
Mai multe din lifestyle