Ocolul pamantului pe 2 roti

Intre turist si calator exista o mare diferenta. Dan Honciuc face parte din categoria calatorilor. In trei luni (si citeva zile) s-a plimbat prin lume (mai precis in jurul ei) calare pe motocicleta sa, supranumita Gnu. Cititi mai jos povestea turului lumii…

Cele citeva clipe in care a zburat prin aer aruncat de pe motocicleta, in plin desert al Mongoliei, au durat destul de mult, de parca timpul s-ar fi dilatat. A simtit aterizarea in primul rind cu palmele, si-apoi cu restul corpului, in special piciorul drept.

Vazindu-si picaturile de singe inrosind pietrisul drumului (nu va imaginati ca in Mongolia ar exista sosele asfaltate!), a avut timp sa se gindeasca: „Motocicleta, unde-a ramas motocicleta?”; apoi a simtit izbitura in spate: motocicleta venea in aer, in urma lui. I-a raschetat casca, l-a lovit in sold si apoi s-a prabusit cu zgomot ceva mai incolo, la marginea drumului.

Dan a incercat sa se ridice, pentru a evalua pagubele, si a vazut doi localnici calare pe o motocicleta straveche indreptindu-se spre el. A fost unul din momentele alea in care nu stii daca sa te bucuri sau sa te temi. Dar sa incepem, mai bine, cu inceputul…

Eta mototzycla, benzin nietu!

Dan Honciuc a plecat in seara de 27 mai 2008 din Brasov, orasul sau natal, insotit de prietena sa, Cristina Banciu, dupa pregatirile care au durat cam sase luni – dintre care primele trei au fost mai mult „mentale”, iar ultimele trei, practice. Vize, scrisori de invitatie, interviuri la ambasade, documentari pe Internet, alegerea si achizitionarea motorului, cumparaturile (GPS, harti, echipamente, piese de schimb) si, cel mai important: obtinerea concediului de trei luni.

O chestie nu prea usoara nici cind lucrezi in Romania, nici cind lucrezi pe platforme petroliere din Marea Nordului. Dar, dupa spusele lui Dan, serviciul n-ar trebui sa fie o problema pentru cineva care-si doreste indeplinirea unui vis. Daca nu i s-ar fi acordat acest concediu, n-ar fi sovait sa-si dea demisia…

De altfel, cu trei luni inainte de plecare, nu avea bani in cont, dar nu s-a stresat prea tare, pentru ca avea incredere ca lucrurile se vor rezolva. Increderea asta nu l-a parasit nici atunci cind localnicii mongoli s-au dat jos de pe motor si s-au apropiat curiosi de el. Tipii nu pareau sa aiba nici o intentie de a-l ajuta, ci mai de­graba pareau interesati de continutul rezervorului si al gentilor sale, mormaind niste cuvinte intr-o limba necunoscuta din care se intelegea doar „benzin”.

Dan Honciuc

Dan a incercat sa-i faca sa inteleaga prin semne ca nu-i tocmai frumos sa umbli in lucrurile altuia, iar ei, la rindul lor, i-au explicat candizi ce intentii au: „Eta mototzycla, benzin nietu!”, apoi au intrebat, plini de speranta: „Dolar est?”.

Cum Dan, desi era strain, n-avea de dat nici benzin, nici dolar, tipii au plecat dezamagiti, iar el s-a dus sa se reculeaga o vreme pe malul unui lac. Numai ca, odata cu venirea serii, durerile s-au intetit, piciorul i s-a umflat, si-a dat seama ca ar fi mai bine sa se indrepte totusi catre cea mai apropiata asezare omeneasca. Adica la vreo 80 de kilometri pe un drum cu criblura, la capatul caruia l-au intimpinat citeva iurte, in care si-a gasit adapost. E drept ca a doua zi de dimineata, Dan si-a surprins „gazda” inlocuindu-i cu apa benzina din canistra, dar asta deja nu mai conta, pentru ca trebuia sa-si vada de drum in continuare si, mai ales, pentru ca, asa cum avea sa-si dea seama ceva mai incolo, „Mongolia is about riding”.

Costache a pictat pentru Stalin

Asta a fost prima cazatura „nasoala”. Asa cum pentru orice lucru exista o „prima oara”, privind putin in urma, Bulgaria a insemnat prima pana si prima pierdere (roll-bag-ul s-a ars din cauza tobei de esapament, iar Turcia – prima (si ultima!) amenda pentru depasirea vitezei. De altfel, Dan povesteste ca si-a perfectionat o adevarata tehnica anti-radar, prefacindu-se ca nu intelege nimic din ceea ce-i spun politistii si ca are nevoie urgenta… la toaleta.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Unica.ro
Trending news
Mai multe din lifestyle