Obsesia succesului

A te realiza, a te implini, a folosi la ma­ximum potentialul cu care esti inzestrat... Astazi nu vorbim decit despre asta. De ce e atit de important succesul personal? Si cum ajungem la el?

Obsesia succesului

Care este prioritatea numarul unu a femeii moderne? Intr-un sondaj realizat de reteaua inter­nationala ELLE, cititoarele celor 34 de editii ale revistei, din intreaga lume, au raspuns unui amplu ches­tionar prin care incercam sa le cunoastem mai bine. Ei bine, 41% dintre cititoare au declarat ca principala lor prioritate pentru viitor este cariera, 48% se considera fericite si 89% sint in­dragostite si doresc sa-si imparta viata cu cineva. Cu alte cuvinte, cele mai multe pun pe primul loc viata perso­nala, dorinta de a se realiza. 

Mai bine de jumatate dintre cititoarele din tarile care au participat la acest sondaj au dat la iveala aceeasi atitudine de viata: „eu inainte de toate“. E in spi­ritul timpului. De altfel, rafturile librariilor sint pline de carti care ne invita „sa ne ascultam muzica interioara“ si sa ne cautam fericirea perso­nala. Drumul cel mai scurt spre implinire pare sa treaca astazi prin noi. Prin aceasta obsedanta „realizare de sine“, care a devenit obiectivul ultim de atins, cu orice pret… „pentru ca meritam“, asa cum ne asigu­ra reclamele L’Oréal, care au surprins foarte bine aceasta tendinta. „Cind Dumnezeu esti tu – pentru ca «noi» se afla in criza –, nu-ti ramine decit sa crezi in tine“, am citit nu demult intr-un articol publicat de saptaminalul L’Express despre noua „religie“ a Sinelui. Acest nou credo nu este, insa, o mare surpriza, spun specialistii in stiinte umane. Ei sustin ca oamenii se afla, in prezent, intr-o cautare disperata de repere. Religia, stiinta, politica, toate aceste piloane pe care se sprijinea societatea umana pina mai ieri, incep sa se naruie. Certitudinile dispar. Lipsiti de valori universal valabile, ne trezim singuri fata in fata cu noi, constrinsi sa ne fabricam pro­priile raspunsuri la intrebarile fundamentale.

Globalizarea si-a facut si ea treaba, provocind in multi dintre semenii nostri nasterea unui sentiment de neputinta: de vreme ce radacinile noastre devin din ce in ce mai slab conturate, nu ne ramine decit sa incercam sa le fixam cit mai adinc pe terenul nostru interior, singurul cert, pe care vrem acum sa-l exploram cit mai bine. In acest context, nu-i de mirare ca a inceput sa infloreasca o adevarata „piata a cautarii de noi sensuri“. Carti precum cele ale lui Fukuyama, de exemplu, romanul filozofic Lumea Sofiei, de Jostein Gaarder (tradus si in romaneste, gratie editurii Univers), sau, ca sa privim si in ograda noastra, cartile lui Horia-Roman Patapievici, Omul recent si Zbor in bataia sagetii, se bucura de un enorm succes tocmai pentru ca raspund acestei dorinte imense a oamenilor de azi de a intelege mersul lumii si, deci, de a se intelege pe ei insisi.

Aceasta cautare este, in fond, destul de ambigua. Cei mai multi dintre semenii nostri o fac intr-un mod mai mult sau mai putin superficial. Mai putini sint cei care fac investigatii de fond asupra subiectului, inscriindu-se intr-o traditie umana si spirituala prin care fiecare tinde sa acceada la propriul adevar. Nu stiu in ce categorie se inscriu cititoarele revistei ELLE care considera „viata personala“ o prioritate majora… Cu siguranta, insa, ele resimt, alaturi de intreaga umanitate, aceeasi urgenta a autodefinirii. Aceasta pasiune subita pentru propria persoana este cu atit mai intensa cu cit ea este potentata si de cursa nebuneasca spre performanta.

Avem datoria sa reusim in viata profesionala, asa cum avem datoria sa fim fericiti. Si cum in timpurile noastre totul este posibil, totul e permis, daca esuam in aceste deziderate e numai vina noastra. V-ati prins, nu? In spatele acestei intense cautari de directie a omului modern se ascund atitea dezamagiri si atitea suferinte! Pentru ca, nu se stie cum, dar in ciuda tuturor posi­bilitatilor care ni se astern la picioare, nu reusim cu totii… Sa nu fim, insa, pesimisti! Specialistii ne asigura ca, desi so­cietatea umana se afla in plin proces de mutatie, la orizont se intrevad sperante. Ei ne asigura ca cele mai noi miscari militante din intreaga lume – de la cele proglobalizare pina la cele ecologiste – au in comun acelasi leitmotiv: transformarea sociala nu este posibila fara transformare personala.

Altfel spus, inainte de a incerca sa schimbam ceva in lumea in care traim, trebuie sa incepem prin a ne schimba pe noi. Probabil ca, in final, tot acest virtej de miscari si deziderate va duce la un nou cod de valori, mai umane, care ne vor apropia unii de altii. De aici, mai departe, drumul spre sine si-l alege fiecare. Dar ce sa insemne, de fapt, realizarea de sine, pentru fiecare in parte? Si de unde vine aceasta nevoie?

A te realiza inseamna, inainte de toate, a face posibila manifestarea talentelor cu care ai fost daruit, indiferent de natura acestora – intelectuala, artistica, manuala, sportiva. Adica sa-ti descoperi, sa-ti cultivi si sa uzezi din plin de pro­priul potential. Dar nu numai atit. Despre nevoia vitala de realizare, psihologii spun ca aceasta se inscrie intr-o necesitate mai ampla, aceea de „actualizare a sinelui“ – un deziderat mai global, mai profund si, in acelasi timp, mai greu de atins decit „simpla“ rea­lizare de sine. Dorinta de a deveni mai bogat sau mai celebru tine mai curind de teama ancestrala de info­metare. Cei mai multi dintre noi aspiram astazi la o plenitudine interi­oara care nu poate fi procurata doar prin acest gen de succese concrete. Preocu­parea oamenilor de azi fata de propriul Sine are, in contextul social actual, o explicatie psihologica destul de cunoscuta: acest fapt se inscrie in ordinea natu­rala a evolutiei ilustrata de faimoasa piramida a necesitatilor umane care a fost definita de psihologul american Abraham Maslow.

Urmăreşte cel mai nou VIDEO incărcat pe elle.ro
Recomandari
Mai multe din lifestyle